Războiul din Ucraina și consecințele economice ale acestuia, în special inflația în creștere a alimentelor și a energiei, au dominat summitul din acest an al grupului.
O plafonare a prețului petrolului ar accentua presiunea occidentală existentă asupra Rusiei din cauza sancțiunilor, pe care cancelarul german Olaf Scholz a insistat că le va menține până când Putin va accepta eșecul în Ucraina.
"Există o singură cale de ieșire: ca Putin să accepte că planurile sale în Ucraina nu vor avea succes", a declarat Scholz la conferința de presă de închidere a summitului G7 de trei zile pe care l-a găzduit. Ideea din spatele plafonului este de a lega serviciile financiare, asigurările și transportul de mărfuri petroliere de un plafon de preț.
Astfel, dacă un expeditor sau un importator ar dori aceste servicii, ar trebui să se angajeze ca petrolul rusesc să fie vândut la un preț maxim stabilit. "Invităm toate țările care gândesc la fel ca noi să ia în considerare posibilitatea de a se alătura acțiunilor noastre", au declarat liderii G7 într-un comunicat.
G7 consideră că plafonarea prețurilor este o modalitate de a împiedica Moscova să profite de pe urma invaziei sale în Ucraina. Veniturile din exportul de petrol rusesc au crescut în luna mai, chiar dacă volumele au scăzut, a declarat Agenția Internațională pentru Energie în raportul său lunar din iunie.
O plafonare a sumei pe care alte țări o plătesc Rusiei pentru petrol ar restrânge "resursele pe care Putin le are pentru a purta războaie și, în al doilea rând, ar crește stabilitatea și securitatea aprovizionării pe piețele globale de petrol", a declarat marți un înalt oficial al administrației americane.
Kremlinul a declarat marți că Gazprom ar putea încerca să modifice termenii contractelor sale de livrare dacă națiunile occidentale ar implementa un plafon de preț pentru gazul rusesc.
Războiul, care a ucis mii de oameni și a strămutat milioane de persoane, a intrat în a cincea lună și nu dă semne de diminuare. Națiunile G7 doresc să intensifice presiunea asupra Rusiei fără a alimenta inflația deja în creștere, care provoacă tensiuni la nivel național și săltează națiunile în curs de dezvoltare.
Există un "risc real" de foamete multiplă în acest an, deoarece războiul din Ucraina a agravat impactul negativ al crizelor climatice și al pandemiei COVID-19 asupra securității alimentare, a declarat săptămâna trecută șeful Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres.
Liderii G7 s-au angajat marți să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru combaterea foametei la nivel mondial. Statele Unite vor furniza peste jumătate din această sumă, care va fi destinată eforturilor de combatere a foametei în 47 de țări și finanțării organizațiilor regionale, a declarat un oficial american de rang înalt. Unele organizații neguvernamentale au criticat suma ca fiind mult prea mică.
Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite spune că are nevoie de 22,2 miliarde de dolari în acest an. "Confruntat cu cea mai gravă criză a foametei din ultima generație, G7 pur și simplu nu a reușit să ia măsurile necesare", a declarat Max Lawson, șeful departamentului de politici privind inegalitatea de la Oxfam, potrivit Mediafax.
"Multe milioane de oameni se vor confrunta cu foametea". De asemenea, liderii G7 s-au angajat marți să creeze un "Club internațional al climei" pentru o cooperare în domeniul schimbărilor climatice și au făcut promisiuni privind decarbonizarea sectoarelor industriale.
