Cum a descoperit un bărbat că devenit fără să vrea curier de droguri
Publicat acum 9 minute
Miniştrii de externe ai statelor grupului G7 nu au reuşit să exprime marţi, în declaraţia de la finalul reuniunii lor, o poziţie comună cu privire la respectarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, limitându-se să sublinieze că fiecare stat îşi va respecta „obligaţiile" respective, în pofida eforturilor gazdelor italiene de a găsi o poziţie comună, transmit EFE, Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
„În exercitarea dreptului său la autoapărare, Israelul trebuie să îşi respecte deplin obligaţiile în virtutea dreptului internaţional în toate circumstanţele, inclusiv a dreptului internaţional umanitar", au afirmat miniştrii de externe ai G7 în comunicatul comun emis la finalul reuniunii de două zile de la Fiuggi, lângă Roma.
„Ne reiterăm angajamentul faţă de dreptul internaţional umanitar şi ne vom respecta obligaţiile respective', au adăugat ei, adjectivul 'respective' făcând referire la faptul că, spre deosebire de ceilalţi membri ai grupului (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie), Statele Unite nu recunosc CPI.
Curtea Penală Internaţională - la care Israelul nu a aderat şi din care SUA s-au retras - a emis joi mandate de arestare vizându-i pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, şi şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii.
„Subliniem că nu poate exista echivalenţă între grupul terorist Hamas şi statul Israel", au mai declarat ţările G7.
Conform unei surse apropiate negocierilor de la această ultimă reuniune G7 sub preşedinţia italiană, formularea comunicatului a fost cântărită cu mare atenţie pentru a satisface toţi participanţii şi a se pune de acord asupra 'celui mai mic numitor comun'.
„Dar ceea ce s-a spus în cursul discuţiilor a fost mult mai larg şi strategic decât ceea ce apare în text', a precizat sursa citată de AFP.
Exceptând o vizită în SUA în acest an, Netanyahu nu s-a deplasat în nicio altă ţară din G7 de la debutul războiului împotriva Hamas în Gaza.
După anunţul CPI, decizia a fost puternic criticată de SUA, dar alte state, precum Marea Britanie şi Italia, nu au exclus că l-ar putea aresta pe Netanyahu dacă le-ar vizita.
Marţi, prim-ministrul francez Michel Barnier a afirmat, în faţa Adunării Naţionale, că Parisul 'va aplica în mod riguros, aşa cum a făcut-o întotdeauna, obligaţiile care îi revin în virtutea dreptului internaţional'. Totuşi, Barnier nu a spus în mod explicit dacă Parisul ar proceda la arestarea lui Netanyahu dacă acesta ar intra pe teritoriul francez, remarcă AFP.
„Această Curte operează (...) în mod independent, o independenţă căreia noi, Republica Franceză, îi suntem foarte ataşaţi. Nu avem, aşadar, a-i comenta deciziile, nici pentru a susţine, nici pentru a condamna', a mai spus Barnier.
Pe de altă parte. preşedinte Adunării Naţionale, Yaël Braun-Pivet, a apreciat marţi că, în calitate de semnatară a Statutului de la Roma (actul fondator al CPI, n.red.), Franţa 'trebuie să aplice regulile' şi să-l aresteze pe Netanyahu dacă acesta ar veni în Hexagon.
