Preşedintele
francez Nicolas Sarkozy, care se declară un gaullist convins, este
pe punctul de a anula una dintre cele mai importante măsuri aprobate
de generalul Charles de Gaulle: ieşirea Franţei din structura
militară a NATO, în 1966. După o aluzie
făcută public de Sarkozy luna trecută, ministrul francez al
apărării, Hervé Morin, a redeschis recent subiectul, în
timpul unor cursuri de vară în domeniul apărării, la
Universitatea din Toulouse, scrie
Adevărul. El a
precizat că, în schimbul readerării, Franţa va dori ca SUA
să renunţe la obiecţiile privind dezvoltarea unei politici proprii
de apărare a UE legată de cea a NATO.
Potrivit lui Morin,
Parisul va dori, de asemenea, ca NATO să regândească
strategia globală şi structurile sale. Ideea se înscrie în
efortul depus de preşedintele Sarkozy de a repara relaţiile dintre
Franţa şi SUA. Ea reprezintă, de asemenea, o recunoaştere a
faptului că politica de apărare a UE, lansată de fostul preşedinte
francez Jacques Chirac şi de fostul lider britanic Tony Blair în
decembrie 1998, nu poate ajunge departe fără a avea girul
Washingtonului.
Franţa, una dintre semnatarele Tratatului
Atlanticului de Nord în 1949, s-a retras, în 1966, din
Înaltul Comandament Militar al alianţei, rămânând
însă membră în structurile politice ale NATO. Înalţi
ofiţeri francezi se plâng de mult timp de această stare de
lucruri, Franţa fiind actualmente în situaţia de a lua parte
la operaţiunile NATO, fără a avea posibilitatea de a infuenţa
deciziile alianţei. Acest lucru face ca forţele franceze să aibă
numai un rol auxialiar în operaţiunile alianţei. Fostul
preşedinte francez Jacques Chirac a încercat şi el să se
alăture comandamentului militar al NATO în 1997, dar SUA au
respins atunci condiţiile puse de Franţa.