Curtea de Apel din Paris a validat miercuri un mandat de arestare pe numele preşedintelui sirian Bashar al-Assad, acuzat de complicitate la crime împotriva umanităţii în atacurile chimice din august 2013.
„Această hotărâre este istorică. Este pentru prima oară când o justiţie naţională recunoaşte că imunitatea personală a unui şef de stat în funcţie nu este absolută”, au declarat pentru AFP avocatele părţilor civile, victimelor fizice şi ONG-urilor, Clémence Bectarte, Jeanne Sulzer şi Clémence Witt.
Camera de instrucţie a respins cererea Parchetului Naţional Antiterorist (PNAT), care solicita anularea mandatului pe motivul imunităţii personale a preşedinţilor în funcţie.
PNAT poate să facă recurs în zilele următoare la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă jurisdicţie a ordinii judiciare franceze.
Regimul sirian este vizat de numeroase acţiuni în justiţie în Europa
Începând din 2021, sesizaţi printr-o plângere, judecătorii de instrucţie de la Secţia Crimelor împotriva Umanităţii de la Tribunalul Judiciar din Paris anchetau cu privire la lanţul de comandă care a condus la atacurile comise în noaptea de 4 spre 5 august 2013 la Adra şi Duma, soldate cu 450 de răniţi, şi de la 21 august 2013 în Ghouta Orientală, unde peste 1.000 de oameni, potrivit spionajului american, au fost uciţi cu gaz sarin.
Cercetările au condus la emiterea, la jumătatea lui noiembrie, a patru mandate de arestare cu privire la presupusa planificare a acestor atacuri.
Aceste mandate îi vizează pe Bashar al-Assad, pe fratele său Maher, şeful de facto al celei de a 4-a Divizii, o unitate de elită a armatei siriene, şi doi generali, Ghassan Abbas şi Bassam al-Hassan.
PNAT a contestat mandatul care-l vizează pe şeful statului sirian, însă nu şi pe celelalte trei.
