O iniţiativă de acelaşi tip a fost lansată în 2002, în oraşul Lieusaint, program care a inclus 39 de familii de romi. Cinci ani mai târziu, doar cinci dintre ele nu erau în totalitate ?integrate?. Restul îşi găsiseră o locuinţă, iar capul familiei obţinuse o slujbă.
Majoritatea romilor care imigrează în Franţa provin din România şi Bulgaria, iar după aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană, în baza dreptului la liberă circulaţie, au posibilitatea de a sta în Franţa timp de trei luni. Pentru o prelungire a şederii, ei trebuie să îşi găsească de lucru, să urmeze studii sau să îşi înfiinţeze propria afacere. Majoritatea romilor de pe teritoriul francez nu respectă însă aceste condiţii. Confruntaţi cu probleme de discrimare în ţara lor, ei sosesc în general fără resurse financiare şi fără formare calificată.
?În pofida condiţiilor precare de trai, să cerşeşti în Franţa este de până la cinci sau şase ori mai rentabil decât un salariu de muncitor agricol în Bulgaria?, a explicat Michele Mezard, un responsabil în cadrul unui program privind situaţia rromilor în Europa.
Aceste programe de integrare socială rămân însă izolate, de cele mai multe ori taberele romilor fiind evacuate de poliţie.
Antena3.ro