Conflictele, condiţiile meteorologice extreme şi şocurile economice au crescut anul trecut cu o cincime numărul persoanelor care se confruntă cu crize alimentare, ajungând la 193 de milioane, iar perspectivele se vor înrăutăţi dacă nu se iau măsuri urgente „la scară largă", se arată în raportul Reţelei globale de combatere a crizelor alimentare.
Reţeaua, înfiinţată de Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană, arată în raportul său anual că insecuritatea alimentară aproape s-a dublat în cei şase ani din 2016, când a început să o monitorizeze, scrie Reuters.
„Perspectivele de viitor nu sunt bune. Dacă nu se fac mai multe pentru a sprijini comunităţile rurale, amploarea dezastrului în ceea ce priveşte foametea şi pierderea mijloacelor de trai va fi îngrozitoare", se arată în raport: „este nevoie de o acţiune umanitară urgentă la scară masivă pentru a împiedica acest lucru să se întâmple".
Definită ca orice lipsă de hrană care ameninţă vieţile, mijloacele de trai sau ambele, insecuritatea alimentară acută la nivel de criză sau mai rău a crescut cu 40 de milioane de persoane sau 20% anul trecut.
Mai mult, invazia Rusiei în Ucraina - ambele ţări fiind mari producători de alimente - prezintă riscuri serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în ţările aflate în criză alimentară, inclusiv Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia, Sudanul de Sud, Siria şi Yemen.
În 2021, Somalia a primit peste 90% din grâul său din Rusia şi Ucraina, Republica Democrată Congo a primit 80%, în timp ce Madagascar a importat 70% din alimentele de bază din cele două ţări.
„Ţările care se confruntă deja cu niveluri ridicate de foamete acută sunt deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei lor ridicate de importurile de alimente şi a vulnerabilităţii la şocurile globale ale preţurilor alimentelor", se arată în raport, potrivit Mediafax.
