Acest studiu vine într-un moment în care apar din ce în ce mai multe critici faţă de răspunsul lent al comunităţii globale la epidemia de Ebola care a provocat decesul a aproximativ 8.000 de persoane precum și analize cu privire la modul în care diferite organizaţii internaţionale ar fi putut acţiona diferit pentru a împiedica această epidemie.
Studiul universităţilor britanice susţine că în acordurile de împrumut convenit în ultimele două decenii de FMI cu Guineea, Sierra Leone și Liberia a fost dată prioritate rambursării datoriilor şi constituirii rezervelor valutare în raport cu cheltuielile pentru sănătate.
'Politicile susţinute de FMI au contribuit la apariţia unor sisteme de sănătate subfinanţate, cu personal insuficient şi prost pregătite în ţările care au fost afectate de epidemia Ebola', susţine Alexander Kentikelenis, profesor de sociologie la Universitatea Cambridge şi unul din autorii studiului publicat în Lancet Global Health journal.
Puternic îndatorate faţă de creditorii străini, cele trei state africane se bazează parţial pe creditele oferite de FMI pentru finanţarea serviciilor publice, inclusiv a spitalelor. Ca o condiţie pentru acordarea de finanțare, FMI cere reorganizarea sectorului public în ţările cu care încheie acorduri şi promovează privatizarea şi descentralizarea serviciilor.
'FMI lucrează la mecanisme care să ne permită să ne mişcăm mai rapid şi să oferim o reducere mai mare a datoriilor pentru aceste ţări, ceea ce ar elibera și mai multe resurse care ar putea fi utilizate pentru cheltuieli în sistemul de sănătate', a declarat oficialul FMI, Sanjeev Gupta.
Peste 20.000 de oameni au fost infectaţi cu virusul Ebola și peste 7.800 au decedat în ultimul an, a anunţat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Studiul nu precizează câte decese ar fi putut fi evitate dacă FMI nu ar fi impus reducerea cheltuielilor în sistemul de sănătate.
Potrivit lui Alexander Kentikelenis, alte ţări din regiune, precum Nigeria și Sengale, care au avut și ele cazuri de Ebola au putut să pună capăt unei răspândiri în masă a epidemiei deoarece au avut sisteme de sănătate mai puternice. În schimb, Sanjeev Gupta a dezminţit că politicile FMI au condus la o scădere a cheltuielilor în sistemul de sănătate susţinând că între 2010 și 2013 în Liberia finanţarea pentru sănătate ca procent din PIB a crescut cu 1,6%, în Guineea cu 0,7% şi cu Sierra Leone cu 0,2%. De asemenea, Gupta susţine că ratele mortalităţii, malnutriţiei infantile şi condiţiile sanitare s-au îmbunătăţit în ultimul deceniu în cele trei state devastate de Ebola.
