Caracteristicile sunetului scos de aceste coarde pot fi explicate prin felul în care sunt răsucite firele de păianjen, fără a lăsa vreun spaţiu gol.
Această invenţie va fi prezentată pe larg într-o ediţie viitoare a jurnalului ştiinţific Physical Review Letters.
Shigeyoshi Osaki, de la Nara Medical University, a cercetat proprietăţile mecanice ale pânzei de păianjen timp de mai mulţi ani. În 2007, el a publicat un articol despre rezistenţa firelor de păianjen, în Polymer Journal.
Osaki a perfecţionat apoi metode prin care pot fi obţinute cantităţi mari din acest fir, de la păianjeni crecuţi în captivitate, fiind în prezent interesat de utilizarea acestui material deosebit.
"Instrumentele cu coarde şi arcuş, precum vioara, au fost subiectul a numeroase studii ştiinţifice. Cu toate acestea, nu au fost clarificate toate aspectele, majoritatea interpreţilor fiind interesaţi mai degrabă de corpul viorii decât de proprietăţile coardelor sau arcuşului", notează cercetătorul japonez.
Doctorul Osaki a folosit firele produse de 300 de femele păianjen din specia Nephila maculata. El a răsucit în aceeaşi direcţie câte 3.000 - 5.000 de fire pentru a forma mănunchiuri, iar apoi, cu câte trei mănunchiuri, răsucite în direcţia opusă, a făcut coardele.
Rezistenţa acestor coarde s-a dovedit mai mică decât cea a celor tradiţionale, din intestine, care sunt însă rar folosite, dar mai mare decât a celor din nailon, cu înveliş de aluminiu.
