Financial Times: România trebuie să crească salariile pentru a susţine integrarea în UE

Ministrul Economiei Varujan Vosganian a declarat că decalajul dintre Uniunea Europeană şi România nu se poate estompa decât prin ?supraîncălzirea economiei?. Ministrul Economiei e de părere că această apropiere de Uniune se poate realiza doar prin creşterea salariului mediu pe economie. Varujan ar putea să primească o altă versiune asupra problemei din partea Fondului Monetar Internaţional, în aprilie, potrivit Financial Times.

?România trebuie să adopte o politică mai realistă. Dacă salariile s-ar ghida după cele din sectorul privat, ar fi în regulă. Dar sectorul public a ieşit în faţă, înlocuind sectorul privat?, susţine Juan José Fernandez-Ansola, reprezentantul regional al Fondului.

Integrarea în Uniunea Europeană a adus mari beneficii economiei româneşti. Încă din 1999, când a devenit plauzibilă posibilitatea ca România să devină membru, s-a înregistrat o creştere economică medie de 6 % în fiecare an. "România se dezvoltă cu rapiditate pentru că începe să le ajungă din urmă pe celelalte noi state membre ale UE", a declarat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.

Creşterea de la o bază mai scăzută (în 2006 veniturile României se situau încă la jumătate din cele ale Ungariei) se datorează unei injecţii de capital provenit din investiţiile externe directe. Acestea şi-au atins "vârful" de 8,7 miliarde de euro în 2006, 2,2 miliarde de euro provenind din vânzarea Băncii Comerciale Române către banca austriacă Erste. Pe de altă parte, în 2007, cifra investiţiilor străine a ajuns la 7 miliarde.

"În ultimii doi ani am atras mai multe investiţii străine decât în ultima decadă", a declarat Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, citat de Financial Times. "Creşterea investiţiilor străine a fost direct proporţională cu integrarea noastră în UE", a continuat Vosganian. Salariile şi veniturile românilor au crescut şi ele rapid, cu o rată anuală de 25 de procente în ultimii ani. Creşterea economică şi creşterea numărului emigranţilor (care s-au îndreptat în special spre Italia şi Spania) a determinat o scădere a ratei şomajului cu 5 procente, în prezent existând un deficit al forţei de muncă.

"Timpurile în care România era aleasă pentru investiţii din cauza salariilor scăzute aparţine trecutului", admite Vosganian. "În prezent, România reprezintă o piaţa de desfacere destul de mare, există stabilitate fiscală, taxe scăzute pe profit. Ceea ce nu există încă este o competiţie dură, ca cea din alte ţări. Cu toate acestea, România nu este ieftină, în comparaţie cu alte ţări", a continuat Vosganian.

În prezent, pericolul vine din altă parte pentru România, economia ţării fiind în pragul unei supraîncălziri. Influxul de capital, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt, a provocat o explozie a consumului şi a nivelului de îndatorare a populaţiei, în special în valută.

În acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere importantă a proprietăţilor imobiliare şi un deficit de cont curent în balanţa plăţilor.

În 2008, însă, este posibil ca efectele crizei financiare internaţionale să producă o încetinire a economiei româneşti. La începutul lui februarie, BNR a crescut rata dobânzii la 9 %, pentru a stopa efectele inflaţiei care a ajuns la 6,6 % la sfârşitul lui 2007.

Cu toate acestea, Banca Naţională se confruntă cu o adevărată dilemă. BNR trebuie combată inflaţia, să controleze creditele şi să încerce să pună capăt creşterii deficitului de cont curent, de la 7 la 17 miliarde de euro. Dacă o dobândă de referinţă mai mare va stabiliza leul, această măsură va pune presiune asupra deficitului comercial. Leul a scăzut cu 16% anul trecut, comparativ cu 2006.

Deficitul de cont curent reprezenta, în 2007, 14,3% din cererea globală. Deşi a adoptat o atitudine defensivă, Vosganian a fost de acord cu încercarea de a reduce cu 2,2% deficitul de cont, făcând o revizie bugetară de urgenţă prin care să elimine cheltuielile publice legate de achiziţia de echipament si autovehicule.

Antena3.ro