Extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik, autorul masacrului din iulie 2011, când a ucis cu sânge rece 77 de persoane, în majoritate adolescenţi, s-a adresat joi Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a reclama condiţiile de detenţie pe care le consideră 'inumane', transmit AFP şi Reuters, citând anunţul avocatului Oeystein Storrvik.
Breivik, care se plânge că menţinerea sa în izolare în închisoare constituie o încălcare a drepturilor omului, a epuizat toate căile de atac în ţara sa, Norvegia, după ce Curtea Supremă a refuzat să-i examineze cererea de apel la începutul lunii.
Avocatul Oeystein Storrvik a sesizat CEDO în numele clientului său, considerând că regimul de detenţie încalcă articolele 3 şi 8 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Primul interzice orice tratament 'degradant' sau 'inuman', iar al doilea garantează dreptul la respectarea vieţii şi corespondenţei private.
Potrivit avocatului, plângerea vizează în principal problema izolării.
Statul norvegian respinge aceste acuzaţii şi arată că Breivik este tratat ca un 'deţinut VIP', având la dispoziţie trei celule dotate cu numeroase echipamente, şi permisiunea de a avea contacte cu personalul închisorii, cu avocatul său sau cu un vizitator.
Breivik, acum în vârstă de 38 de ani, şi-a schimbat recent numele în Fjotolf Hansen.
La 22 iulie 2011, el a deschis focul asupra unor tineri laburişti reuniţi într-o tabără de vară pe insula Utoeya, omorând 69 de persoane, majoritatea adolescenţi. Cu câteva ore înainte, detonase o bombă de 950 kg la picioarele turnului care adăpostea birourile premierului - actualul secretar general al NATO - Jens Stoltenberg, absent în acel moment. Opt oameni au murit în acea explozie.
Breivik a fost condamnat la pedeapsa maximă prevăzută de justiţia norvegiană, 21 de ani de închisoare, ce va putea fi prelungită nelimitat atât timp cât deţinutul va fi considerat periculos pentru societate.
