Statele Unite sunt pe punctul de a permite Ucrainei să folosească arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat la Kiev că regulile s-ar putea schimba în funcţie de situaţia de pe front. Pe de altă parte, Moscova ameninţă, prin vocea unui consilier al lui Putin, că ar putea lansa un atac nuclear limitat asupra unei țări NATO. La mijlocul acestor mişcări sunt prinşi însă oamenii nevinovaţi. Mari oraşe ucrainene care găzduiau populaţii uriaşe au devenit acum ruine după ce rachetele au lovit locuinţe şi instituţii publice. Cum arată viaţa în aceste locuri, vedem într-un nou reportaj realizat în Harkov de trimișii speciali Antena 3 CNN, Laurenţiu Rădulescu şi Cosmin Herea.
Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, 30 de kilometri de graniţa cu Federaţia Rusă. Oraşul de 350 de kilometri pătraţi, care adăpostea înainte de începerea războiului peste un milion şi jumătate de oameni, îşi arată acum rănile după un război crunt de aproape doi ani şi jumătate. Clădiri civile lovite fără milă de artileria şi aviaţia rusă, şcoli distruse şi magazine sau blocuri aruncate în aer.
Una, doua, trei camere care în mod normal erau adăpost au fost distruse complet.
La doar câteva sute de metri de clădirile pe care le filmăm o casă aflată aproape de centrul oraşului stă să cadă. A fost lovită de ruşi deşi nu adăpostea militari şi nici nu era sediul vreunei instituţii a statului, ci o simplă clădire de locuit.
› Vezi galeria foto ‹
Aproape că nu a existat săptămână ca oraşul să nu trăiască sub teroarea loviturilor şi a alarmelor de atac aerian.
Locuitorii care au decis să îşi continuie însă viaţa în Harkov par să se fi obişnuit. Chiar dacă, cel puţin în perioada petrecută de noi acolo peste 20 de rachete au fost trimise spre oraş. Iar cel puţin cinci dintre ele au lovit obiective civile.
Este un atac în desfăşurare , e vizată partea de sud a Harkovului şi ni s-a spus să nu ne mişcăm până nu trece alerta de raid aerian.
Pornim din Harkov alături de militari români înrolaţi voluntar în Legiunea Internaţională. Ne-au însoţit în toată această perioadă.
Mergem spre unul dintre locurile de antrenament, la marginea Harkovului.
Citește și
Voluntarii români din Legiunea Internaţională au fost pregătiţi asemenea trupelor speciale înainte de a fi trimişi pe frontul din Harkov. Folosesc arme şi muniţie NATO. Tragerile sunt adaptate misiunilor din teren. Este un război atipic,de multe ori, spun ei.
„Mai perfide sunt noile tipuri de arme care se folosesc. Cum ar fi dronele, care sunt extrem de periculoase. Şi nu suntem obișnuiți cu ele. Este o armă nouă. Nu reacționăm pentru că nu avem cum", spune un soldat voluntar român
Iar până acum au rezistat. Romanian Battlegroup Getica au luptat în Ucraina în zone precul Bahmut, Nikolaev, regiunea Donestk sau Harkov. După doi ani şi jumătate de la invazia ilegală a Rusiei în Ucraina voluntarii sunt decişi să rămână în tranşee până la finalul conflictului. Nimeni nu ştie însă când şi mai ales care va fi acesta.
