Ursula von der Leyen invită Canada să fie primul "membru asociat" al UE

Şefa CE, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul său, că Europa traversează o perioadă în care „totul se schimbă cu o viteză incredibilă”. Ea a descris situația Uniunii Europene drept una paradoxală: pe de o parte, Europa este mai puternică decât oricând, iar pe de altă parte se confruntă cu unele dintre cele mai mari vulnerabilități din istoria sa.

„Doamnă Președintă Metsola,

Domnule Prim-ministru Carney,

Doamnelor și domnilor deputați,

„Era cea mai bună dintre vremi, era cea mai năpăstuită dintre vremi.” Așa descrie Charles Dickens Europa în vremurile Revoluției Franceze. Această descriere este valabilă și pentru lumea în care trăim. Totul se schimbă cu o viteză incredibilă. Ne confruntăm cu provocări excepționale. Așa că dacă mă gândesc la Europa de astăzi, aș spune următoarele: starea Uniunii noastre este cea mai puternică de până acum. Dar starea Uniunii noastre poate părea și cea mai precară de până acum.

Cele două afirmații pot părea incompatibile. Dar ambele sunt adevărate. Și reflectă vremurile excepționale în care trăim. Această epocă complexă a marilor oportunități și a marilor pericole, prin care toate țările încearcă să navigheze.

În această lume, Europa a ales să își construiască propria cale. Și se conturează acum o Europă mai puternică și mai independentă.

Este o Europă care își asigură prosperitatea. O Europă care pune capăt dependenței sale toxice de combustibilii fosili din Rusia. Care a devenit cea mai mare putere comercială din lume. Care își transformă politica industrială, menținând în același timp modelul nostru social unic.

Este o Europă mai capabilă ca niciodată să se apere. O Europă care și-a revizuit radical abordarea pentru a asigura securitatea teritoriilor noastre. Și care și-a mărit cheltuielile pentru apărare cu aproape 80 % numai în ultimii cinci ani.

Este o Europă în care ne susținem unii pe alții. Așa cum susținem Ucraina care luptă pentru viitorul său și pentru libertatea noastră. Sau când am susținut Groenlanda atunci când a fost amenințată. Sau când dronele, atacurile hibride sau dezinformarea iau în vizor democrațiile noastre.

Toate acestea dovedesc un lucru. Și anume că Europa este prezentă pentru europeni. Și că în contextul fragilității reci a lumii în care trăim, numai Europa le poate oferi europenilor o adevărată suveranitate.

De aceea, doamnelor și domnilor deputați, putem fi atât de mândri de această Europă.

În același timp, cunoaștem cu toții amenințările cu care ne confruntăm. Pe măsură ce vechile credințe și relații s-au destrămat, ne confruntăm acum cu o lume vădit ostilă. Un război teritorial de agresiune se dezlănțuie pe continentul nostru; altele au izbucnit în apropiere. Lupta pentru capacitățile industriale modelează concurența la nivel mondial. Iar o bătălie la nivel de comunicare încearcă să slăbească încrederea în Europa; să ne paralizeze democrațiile.

Însă grijile oamenilor nu sunt legate numai de aceste mari amenințări globale. Efectele numeroaselor crize afectează multe familii europene, nu în ultimul rând din perspectiva costului vieții sau al locuințelor. Viteza amețitoare cu care se produc schimbările și cu care evoluează tehnologia ne afectează locurile de muncă, mijloacele de subzistență și societatea. Totodată, aceasta are un efect profund asupra democrației și discursului public.

Acest lucru se vede în ascensiunea extremismului și în declinul discursului nuanțat – chiar și în modul în care relaționăm unii cu alții.

Aceste preocupări reale sunt folosite ca armă pentru a crea o prăpastie între noi. Uneori din exterior, dar și prea des din interior. Dar direcția de urmat este clară. Trebuie să construim o Europă independentă, care are puterea de a acționa. Nimic nu ne poate distrage de la acest obiectiv. Pentru că în lumea în care trăim, soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor.

Opțiunile sunt clare. Ne dorim o Europă puternică și independentă, care să își apere valorile în lumea de astăzi? Sau lăsăm disensiunile și dependențele să ne tragă înapoi? Vrem să ne unim forțele în jurul ideii europene că împreună ne putem decide propriul destin? Sau lăsăm democrațiile noastre să fie subminate de interpușii și marionetele liderilor autoritari?

Poate fi vorba de ultranaționaliști sau de antieuropeni, de ingerințele Rusiei sau de dezinformare; denumirile pot fi diferite, dar scopul lor este același. Aceste forțe ne disprețuiesc valorile și vor să ne distrugă unitatea europeană. Haideți să luptăm nu numai împotriva lor, ci să luptăm împreună pentru ideea noastră europeană.

Doamnelor și domnilor deputați,

Economia noastră a rezistat impactului războaielor din Orientul Mijlociu mai bine decât ne așteptam. Șomajul este aproape la un nivel minim record. Dar presiunile exercitate de prețurile mai mari ale energiei și de costurile mai mari ale îndatorării afectează oamenii și întreprinderile.

Vor trebui făcute alegeri fiscal-bugetare clare pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, protejând în același timp investițiile. Relansarea economiei Europei este astfel prioritatea noastră numărul unu.

Dispunem de o piață imensă, o industrie și servicii de talie mondială, o rezervă bogată de economii și una dintre monedele cele mai puternice din lume. Și totuși, încă ne fragmentăm capitalul, rețelele și puterea de cumpărare.

De aceea, când am preluat mandatul, am pus în aplicare un plan îndrăzneț. Planul de a construi o economie în care inovarea și energia să circule dincolo de frontiere. În care întreprinderile să concureze și să se dezvolte în întreaga Europă, iar economiile să ne finanțeze viitorul. Rapoartele Draghi și Letta se întemeiază pe această logică. Și împreună producem rezultate. Dar trebuie să fim mai rapizi, iar acest lucru este valabil pentru toate instituțiile.

Am ajuns acum la un acord politic cu privire la Foaia de parcurs „O Europă, o piață”. Și împreună, până la sfârșitul anului viitor, putem și trebuie să finalizăm această revizuire istorică a pieței unice.

În economia actuală, viteza este esențială. O autorizație sau un formular, o conectare la rețea sau o decizie de finanțare pot determina unde se face o investiție. Unde se creează locuri de muncă. Trebuie să ne mișcăm mult mai repede. De aceea vom prezenta propuneri pentru a accelera și mai mult procesul de autorizare.

Trebuie să accelerăm masiv acolo unde proiectele sunt de interes strategic pentru Europa. Și trebuie să reducem masiv sarcina administrativă acolo unde aceasta încetinește întreprinderile și IMM-urile.

Știți că cele 12 propuneri omnibus reduc sarcina administrativă cu aproximativ 17 miliarde EUR pe an. Însă simplificarea nu poate fi o stradă cu sens unic. Trebuie implicate toate nivelurile. Am vorbit mult despre efectele negative ale suprareglementării.

Doamnelor și domnilor deputați,

Da, facem tot posibilul la nivel european pentru a reduce birocrația. Dar acum cred că este timpul ca statele membre să își intensifice eforturile. Dacă ne dorim cu adevărat simplificarea, avem nevoie și de un pact împotriva suprareglementării.

Doamnelor și domnilor deputați,

Europa nu poate rămâne o putere industrială dacă prețurile sale la energie sunt prea ridicate structural.

Atunci când Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze, am ripostat. Sursele noastre de aprovizionare sunt acum mai diversificate. Și am investit în energia curată autohtonă – energia din surse regenerabile și energia nucleară.

Dar apoi a urmat închiderea strâmtorii Hormuz. Și am simțit din nou cu amărăciune costul dependenței noastre generale de combustibilii fosili importați. De la începutul conflictului, combustibilii fosili importați ne-au costat în plus 90 de miliarde EUR, fără a adăuga nicio moleculă nouă de energie.

Trebuie, așadar, să ne dublăm energia curată, accesibilă și autohtonă. Fie că este vorba de energie regenerabilă și de energia nucleară ori de biometan și altele, neutre din punct de vedere tehnologic. Însă aceste surse trebuie să ne asigure independența.

Această independență necesită electrificarea Europei. Obiectivul nostru este să dublăm ponderea energiei electrice până în 2040. Astfel, Europa și-ar putea reduce factura la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an. Dar trebuie să ne asigurăm, totodată, că energia electrică pe care o producem este disponibilă.

Anul trecut, am instalat o capacitate de energie din surse regenerabile de peste 80 gigawați. Dar de șase ori mai multă capacitate așteaptă să fie conectată. De aceea avem nevoie atât de urgent de pachetul privind rețelele.

Trebuie să investim mai rapid. Să accelerăm conexiunile la rețea. Să dezvoltăm capacitățile de stocare. Pe scurt, trebuie ca energia electrică să fie viitorul Europei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Putem să reducem prețurile la energie, să investim și să inovăm mai mult, să ne reformăm economiile. Dar toate acestea sunt subminate dacă întreprinderile noastre nu concurează în condiții de concurență echitabile.

Deficitul nostru comercial cu China este în prezent de 1 miliard EUR pe zi. S-a ajuns într-un punct critic. Unii spun că se așteaptă un al doilea șoc chinezesc. Dar acesta există deja. Se resimte în comunitățile și în fabricile noastre din întreaga Uniune. Duce la dezindustrializare în zonele industriale centrale ale Europei. Această stare de fapt este nesustenabilă.

De aceea ne-am angajat într-un dialog cu China pentru a ne reechilibra comerțul. Dar acum este nevoie ca acest dialog să producă rezultate. Faptul că cererea internă în China este mai slabă înseamnă că și ea are nevoie de piața noastră europeană. Este deci în interesul ambelor părți să lucrăm împreună pentru a găsi soluții.

Să fie clar: vom folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a ne reechilibra relația. Cuvintele sunt de folos. Dar faptele sunt și mai importante.

Și vă mai atrag atenția asupra unui aspect. Avem încă prea multe dependențe periculoase. Suntem dependenți în proporție de peste 80 % de China pentru multe materii prime critice. Și în proporție de 90 % pentru unele pământuri rare. Am făcut multe. Dar nu suntem singurii care încearcă să se diversifice. Trebuie să ne procurăm și să ne constituim de urgență rezervele.

Nicio țară nu poate face acest lucru singură. Trebuie să gândim diferit. De aceea vom crea o nouă Corporație europeană privind materiile prime critice. Aceasta ne va ajuta să obținem și să stocăm ceea ce avem nevoie. Pentru autovehicule electrice, cipuri și baterii, tehnologii curate și apărare. Și multe altele.

Este în joc nu numai industria noastră, ci și independența și securitatea noastră.

Ajungem la următorul punct, finanțarea. Să fie foarte clar, bugetul nostru se referă la viitorul nostru. Și orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii.

Trebuie să creăm condițiile necesare pentru ca întreprinderile noastre să atragă investiții și să se dezvolte. De aceea activitatea noastră privind uniunea economiilor și a investițiilor are o importanță atât de critică. Dar este nevoie de timp pentru dezvoltarea piețelor de capital, iar nevoile companiilor noastre sunt urgente. Avem nevoie de un sistem bancar conceput astfel încât să susțină creșterea, nu doar stabilitatea.

De aceea vom prezenta un nou pachet bancar axat pe simplificare și pe combaterea fragmentării. Știm că există o cerere de capital. Dar avem nevoie de o capacitate și de un apetit mai mare pentru risc.

Start-up-urile noastre de tehnologie profundă sunt pe cale să atragă investiții record de capital de risc în 2026. De aceea am anunțat anul trecut noul Fond „Scale-up Europe”.

După un an, s-au realizat primele investiții în companii precum ICEYE. ICEYE a fost înființată de doi tineri europeni: Rafał din Polonia și Pekka din Finlanda. Aceștia s-au întâlnit inițial printr-un program Erasmus în urmă cu aproximativ 15 ani. Au înființat împreună un start-up în domeniul tehnologiei. Și-au dezvoltat ideea în jurul imaginilor din satelit. Au primit finanțare din programul Orizont. Și-au dovedit tehnologia. S-au dezvoltat cu ajutorul investițiilor private. Și astăzi compania lor este una dintre cele mai importante companii de tehnologie spațială din lume, cu sedii în Finlanda, Polonia, Spania și Grecia.

Succesul ICEYE arată că Europa este leagănul inovării. Și că putem redinamiza spiritul antreprenorial al Europei.

Sunt deosebit de bucuroasă că fondatorii companiei sunt cu noi astăzi. Vă rog să îi întâmpinați alături de mine pe Rafał și Pekka. Ați clădit o adevărată poveste de succes europeană. 

Doamnelor și domnilor deputați,

Acestea sunt bazele economice ale Europei. Dar prosperitatea și securitatea noastră viitoare vor depinde în mare măsură de modul în care gestionăm punctele de basculare ale vremurilor noastre: schimbările climatice și IA.

În ceea ce privește schimbările climatice, vara aceasta a fost vara adevărului. Aproape nicio parte a continentului nostru nu a fost cruțată. În Hautes Fagnes din Belgia, o turbărie formată de-a lungul secolelor a ars într-un pustiu de cenușă.

Flăcările au făcut ravagii din munții Irlandei până în insulele Greciei și Croația. În Alpi, ghețarii antici se retrag și mai mult în fiecare zi. Impactul acestor fenomene este pur și simplu devastator: 660 000 de hectare s-au transformat în cenușă. Aproximativ 12 milioane de tone de culturi s-au pierdut.

Fluvii de o importanță-cheie precum Dunărea, Rinul și Garonne dispar sub ochii noștri.

S-au înregistrat peste 35 000 de decese suplimentare în timpul valurilor de căldură. Centrele de îngrijire și spitalele s-au supraîncălzit în mod periculos. Și toate acestea nu sunt decât începutul.

Au fost cele mai călduroase luni de vară înregistrate vreodată, dar probabil cele mai răcoroase din anii următori.

Știința ne arată clar care este situația. Rata de încălzire a Europei este de două ori mai mare decât rata globală. Bineînțeles, procesul de tranziție este complex. Și va trebui să ne adaptăm și să învățăm pe parcurs.

Dar nu există nicio urmă de îndoială: Europa poate, trebuie și va rămâne pe drumul cel bun în vederea îndeplinirii obiectivelor sale climatice.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu trebuie să alegem între atenuare și adaptare. Avem nevoie de ambele. Iar cele două abordări trebuie să se consolideze reciproc. Numai așa putem atinge reziliența la schimbările climatice. Dar trebuie să creștem dramatic gradul de pregătire.

Luna viitoare vom prezenta un nou cadru privind reziliența la schimbările climatice. Vom identifica 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Europa. Și vom evalua riscurile, precum și nivelul la care acestea ar trebui gestionate.

Cadrul va oferi o abordare la nivelul întregii societăți – până la nivelul local, unde adaptarea contează cel mai mult. Și va urmări ca Europa să devină campioana tehnologiilor de adaptare, care reprezintă o piață emergentă uriașă.

Fie că este vorba despre culturi rezistente la secetă, prevenirea inundațiilor sau răcirea eficientă din punct de vedere energetic, Europa este deja lider. Și trebuie să devenim liderii acestei piețe.

În prezent, numai aproximativ 25 % din pierderile cauzate de catastrofe în Europa sunt acoperite de asigurări private. Acest lucru înseamnă că, mult prea des, bugetele naționale devin asigurătorul de ultimă instanță.

Trebuie să luăm măsuri pentru a elimina acest decalaj. De aceea Comisia va institui o Alianță pentru asigurarea riscurilor climatice.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu putem permite să se repete evenimentele din această vara. De aceea vom prezenta în curând și un Plan european de gestionare a valurilor de căldură. Avem nevoie de sisteme mai bune de alertă timpurie și de o mai bună pregătire în materie de sănătate. Avem nevoie de adaptare și răcire urbană. Și trebuie să oferim sprijin celor mai vulnerabili.

Al doilea punct se referă la apă și la securitatea alimentară.

Cunoaștem riscurile pe care le prezintă deficitul de apă pentru fermierii noștri și pentru lanțurile noastre energetice și de aprovizionare. Și totuși, aproape un litru de apă din patru se pierde prin conductele din Europa, cea mai mare parte din cauza scurgerilor. Ce risipă! Vom prezenta o nouă Inițiativă europeană privind apa. Pentru că apa este prețioasă. Pentru industria noastră, dar și pentru securitatea noastră alimentară.

Apa este necesară pentru creșterea culturilor și pentru supraviețuirea animalelor. Recolte întregi depind de apă. De aceea vom face propuneri pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor și pentru a aborda decalajul în materie de asigurări.

Încă o dată, fermierii europeni s-au ridicat la înălțimea provocării acestei veri fără sfârșit.

Doamnelor și domnilor deputați,

Fermierii europeni sunt cei mai buni din lume. Și îi vom susține la fiecare pas.

Următorul punct se referă la incendiile de vegetație. Acestea devin din ce în ce mai intense, mai frecvente și mai răspândite.

Sunt foarte mândră de răspunsul Europei. De avioanele europene de stingere a incendiilor care zboară pe întregul continent. Dar este clar că trebuie să gândim la scară mai largă. Și să învățăm mai repede.

De aceea le-am cerut unora dintre cei mai experimentați pompieri și membrii ai personalului de intervenție în situații de urgență din Europa să conducă lucrările. Aceștia vor analiza toate aspectele legate de pregătire și prevenire. De la coordonarea civilo-militară la nevoia de noi capabilități. Și le-am cerut să facă propuneri, inclusiv pentru o viitoare flotă europeană de combatere a incendiilor.

Echipajele noastre de urgență au salvat nenumărate vieți și locuințe numai în acest an. Și aș vrea să vă povestesc despre o persoană. Este povestea unui pilot danez, Rune Kyndal.

Pasiunea sa pentru aviație l-a condus peste tot în lume. S-a stabilit într-un orășel canadian numit Terrace. A devenit unul dintre cei mai experimentați piloți civili ai țării. Dar Rune a vrut să-și folosească talentul în slujba unei misiuni mai mari. Așa că s-a întors în Europa pentru a ajuta la combaterea incendiilor de vegetație de pe continentul nostru.

În iulie, a îndeplinit cu succes numeroase misiuni în Grecia. Ar fi trebuit apoi să se bucure de o pauză bine meritată. Dar incendiile făceau ravagii, așa că Rune a decis să rămână.

Câteva zile mai târziu a fost implicat într-un tragic accident, împreună cu ofițerul său de legătură din cadrul serviciilor de pompieri.

Atât Rune, cât și ofițerul de legătură au fost uciși. Au murit ca niște eroi.

I-am rugat pe mama și frații lui Rune să ni se alăture astăzi în calitate de invitați speciali.

Dragă Margit, dragă Tue, dragă Kaare,

Suntem onorați să vă avem alături de noi. Rune și-a dat viața pentru a-i salva pe alții. Astăzi, toată Europa îi este datoare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Al doilea punct de basculare al epocii noastre este inteligența artificială.

IA devine rapid un nivel fundamental pentru economia și securitatea noastră. Poziția Europei este inechivocă. Dorim să valorificăm la maximum IA pentru a ne îmbunătăți societatea, calitatea vieții și productivitatea.

Sunt optimistă că IA are potențialul de a aduce beneficii umanității – dacă acționăm în mod adecvat. Dar, la fel ca în cazul oricărei noi tehnologii puternice, IA presupune găsirea unui echilibru între posibilități și riscuri. Fără a lua în considerare aceste riscuri, nu vom fi niciodată în măsură să utilizăm pe deplin posibilitățile IA.

Pe măsură ce modelele de avangardă devin tot mai capabile, aceste riscuri se impun atenției în mod tot mai acut.

Modelele în curs de elaborare vor permite pirateria informatică la un nivel pe care nu l-am considerat niciodată posibil. Și acestea vor fi în curând în mâinile unor adversari care văd lumea foarte diferit față de modul în care o vedem noi.

În același timp, pericolele pe care le prezintă modelele cu capacitate de autoîmbunătățire devin din ce în ce mai evidente.

Incidentele implicând agenți IA care „scapă” din mediul lor sau introduc coduri răuvoitoare sunt doar o ilustrare sumară a acestora. După incidentul cu HuggingFace, dezvoltatorii dau alarma. Iar liderii celor mai avansate companii ne spun că a sosit momentul să încetinim modelele autorecursive. Să temperăm ritmul dezvoltării IA de anvergură.

Dacă oamenii care dezvoltă tehnologia sunt convinși de acest lucru, atunci ar trebui să fim și noi. Regulamentul privind IA este, desigur, un element esențial pentru instituirea unor mecanisme de protecție. Și plasează Europa în poziția de a da formă eforturilor globale de abordare a acestui aspect.

Prin urmare, ne vom intensifica eforturile împreună cu partenerii noștri care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi Canada, Regatul Unit și alții. Dorim să colaborăm în ceea ce privește evaluarea modelelor, verificarea, alerta timpurie, securitatea IA și multe altele.

Și voi invita principalele laboratoare de IA de avangardă la o discuție cu privire la modul în care putem sprijini eforturile actuale ale industriei de a tempera ritmul dezvoltării IA de anvergură.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este adevărat, totodată, că Europa va avea nevoie de propriile capacități – în special pentru a ne proteja securitatea națională.

Trebuie să rămânem în cursă. Pentru că acest lucru este esențial pentru independența noastră. Prin urmare, trebuie să ne consolidăm masiv capacitatea de calcul. Și ne vom prezenta ideile cu privire la modul în care putem realiza acest lucru într-un mod curat și eficient.

De asemenea, vom dezvolta noi modalități de utilizare a fondurilor publice și private pentru a investi în cele mai promițătoare start-upuri și întreprinderi europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin limitarea riscurilor legate de IA, putem maximiza beneficiile. Am făcut deja mult în această privință. De exemplu, în ceea ce privește gigafabricile și suveranitatea tehnologică. Următorul segment al acestei curse nu se referă, însă, numai la modelele de avangardă. La fel ca în cazul tipografiei în vremurile trecute. Aceasta a fost inventată de un inventator german, dar a fost stăpânită și utilizată în întreaga Europă occidentală.

Nu avem nevoie să fim cei care dezvoltă tehnologia de avangardă pentru a fi cei care profită cel mai mult de pe urma acesteia. Cheia este de a crea valoarea pe care IA nu a furnizat-o încă. De a trece IA de pe ecran în economia reală și în societate. În fabrică. În salonul de spital. În agricultura de precizie. În rețelele noastre energetice. Pentru conducerea autonomă. Pentru apărare.

Aici se ascunde valoarea reală. Și aici are Europa mari avantaje. Avem industrii de talie mondială care dispun de date de cea mai înaltă calitate. Aceste date reprezintă o prețioasă comoară europeană. Ele sunt ceea ce poate alimenta modelele industriale de IA concepute „pe măsură”.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu din societate. În ceea ce privește screeningul pentru cancerul de sân – un subiect pentru care mulți dintre dumneavoastră ați militat neobosit. Screeningul prin mamografie reduce mortalitatea cu aproximativ 30-40 % în rândul femeilor care participă la screening. Detectarea timpurie este esențială. În acest domeniu poate interveni IA.

Mamografia sprijinită de IA poate identifica mai devreme și mai multe tipuri de cancer în timpul screeningului. Și, drept rezultat, mai multe femei pot supraviețui. Astfel că avem nevoie de IA pentru sănătate. Dar, și în acest caz, trebuie să facem acest lucru într-un mod european.

Doresc ca medicul meu să aibă acces IA imediat la toate datele necesare pentru a face cea mai bună alegere în materie de diagnostic sau tratament? Da, bineînțeles. Dar vreau ca medicul meu să fie un robot, asistat de IA? Nu, bineînțeles că nu. Nu vreau ca un robot să îmi spună dacă am cancer sau nu.

Ideea este că IA trebuie să îi capaciteze pe medicii noștri. Nu să îi înlocuiască.

Acesta este doar un exemplu. Ne concentrăm acum pe cinci dintre sectoarele cu cea mai mare valoare, în care IA industrială are cel mai mare potențial și dispune de date: sănătate, transporturi, sectorul agroalimentar, producția avansată, apărare și spațiu.

În noiembrie, vom anunța inițiative importante în aceste sectoare.

Vom invita statele membre, deputații din Parlamentul European, industria și antreprenorii să ni se alăture în acest proiect european ambițios.

Abordarea noastră este clară. Dorim IA. Dorim ca IA să creeze mai multă valoare într-un mod mai responsabil. Și la un cost mai mic și cu un consum mai mic de energie. Dar, mai presus de toate, dorim o IA subordonată puterii de decizie a oamenilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acesta este modul nostru european de a face lucrurile.

Multe dintre riscurile IA se propagă și în economia noastră socială de piață. IA le permite unora să rezolve mai rapid sarcinile repetitive și să își utilizeze mai bine competențele. Dar, în mod evident, aceste beneficii sunt distribuite în mod inegal între seturile de competențe, generații și regiuni.

Priviți tinerii și obstacolele cu care se confruntă, doar pentru a obține primul loc de muncă.

Răspunsul nostru trebuie să țină pasul. De la educație la ocuparea forței de muncă, IA trebuie să contribuie la dezvoltarea de competențe, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să ofere lucrătorilor șanse echitabile.

De aceea avem nevoie de un act legislativ privind locurile de muncă de calitate. Și îl vom avea înainte de sfârșitul anului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul viitor, vom sărbători cea de a 10-a aniversare a Pilonului nostru european al drepturilor sociale. Și vom continua să ne respectăm promisiunea.

Vom investi în regiunile noastre, astfel încât toată lumea să beneficieze de „dreptul de a rămâne”. Vom lansa pactul european privind serviciile de îngrijire pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările noastre demografice.

Tocmai am propus prima lege privind locuințele pentru a aborda închirierile pe termen scurt și speculațiile de pe piața locuințelor.

Pentru că, doamnelor și domnilor deputați, rămânerea în regiune nu este un privilegiu. Îngrijirea nu este un privilegiu. Locuința nu este un privilegiu. Acestea sunt drepturi.

În urmă cu 10 ani, când am proclamat acest pilon al drepturilor sociale, lumea era diferită. Societatea noastră s-a schimbat. În multe privințe în bine, în altele nu.

Astăzi, valorile noastre fundamentale sunt puse la încercare. Unele persoane doresc chiar un regres în ceea ce privește drepturile femeilor. Să ne trimită înapoi la o epocă în care femeile erau cetățeni de categoria a doua.

Am luptat atât de mult pentru egalitatea de tratament, egalitatea de șanse și egalitatea de remunerare.

Priviți în jur în această sală. În cele din urmă, suntem multe aici: președinte, vicepreședinte, lideri de grup parlamentar, comisari, deputate în Parlamentul European, membre ale personalului și aprozi.

Prin urmare, permiteți-mi să transmit un mesaj foarte clar tuturor celor care trebuie să îl audă: femeile sunt și rămân aici. Ne vom apăra drepturile. Și vom continua să ne apărăm valorile în fiecare zi.

Acesta este motivul pentru care, împreună cu dragul meu prieten António Costa, vom găzdui un summit pentru a susține principiile durabile ale pilonului nostru social.

Vremurile se pot schimba, tehnologiile se pot schimba, dar valorile noastre nu se schimbă. În Europa, oamenii vor fi întotdeauna pe primul loc.

Doamnelor și domnilor deputați,

În această epocă a punctelor de cotitură, prosperitatea și securitatea noastră nu se vor construi doar acasă.

Anul acesta, am semnat acorduri de liber schimb cu India, Mercosur, Mexic, Australia și Indonezia.

În prezent, avem acorduri comerciale în vigoare cu peste 80 de țări – mai multe decât oricine altcineva în lume. Iar întreprinderile ne cer mai mult.

Pot anunța astăzi un nou proiect de conectivitate internațională. Acesta va lega direct Caucazul de Sud și Asia Centrală de piața europeană – ceea ce numim Coridorul mijlociu.

Prin intermediul Global Gateway, vom urmări mobilizarea de investiții publice și private în valoare de până la 12 miliarde EUR. Obiectivul nostru este de a diversifica rutele, de a tripla fluxurile comerciale și de a reduce timpul de tranzit al mărfurilor până în 2030.

Pentru ca acest lucru să devină realitate, vom organiza un summit privind conectivitatea regională cu prim-ministrul Bulgariei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aceste parteneriate reprezintă o alegere strategică pentru Europa. Dar ele răspund, totodată, fracturii din sistemul internațional bazat pe norme.

Pentru unii, răspunsul este să mergem singuri. Dar aceasta nu este o opțiune pentru noi. Europa va fi întotdeauna lider în ceea ce privește apărarea sistemului bazat pe norme. Dar nu ne mai putem baza pe acest fapt ca unică modalitate de a ne proteja interesele. Sau pe presupunerea că normele sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.

În această lume nouă, trebuie să ne reimaginăm urgent parteneriatele. Și să construim coaliții mondiale pentru reziliența și pentru democrațiile noastre.

Și, și în acest caz, numai Europa – cu dimensiunea și puterea sa – poate prelua conducerea.

Acesta este motivul pentru care l-am invitat astăzi aici pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney.

Mark, prezența dumneavoastră aici este un simbol al prieteniei de durată dintre popoarele noastre. Legăturile noastre culturale, istorice și personale sunt adânc înrădăcinate în structura societăților noastre.

Și, datorită CETA, comerțul nostru cu mărfuri a crescut cu 75 % în mai puțin de un deceniu.

Acest lucru demonstrează puterea acordurilor noastre comerciale. Vedem lumea cu aceeași ochi: de la IA la schimbările climatice, de la Arctica la geopolitică. Și am rămas uniți: cu privire la Ucraina, la apărare, la materiile prime și la lanțurile de aprovizionare.

Dar, mai presus de toate, dragă Mark, Europa și Canada cred în democrație.

Credem în faptul că puterea nu aparține celor mai puternici, celor mai bogați sau celor cu vocea cea mai răsunătoare – ci nouă, tuturor. Credem în faptul că democrațiile au libertatea de a alege cu cine colaborează.

Prin urmare, ne unim forțele în mod voluntar. Vom trece de la CETA la o Alianță pentru viitor în scopul de a crea un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Vom colabora în domeniul producției inteligente. Vom crea o alianță tehnologică. Vom integra bazele industriale de apărare. Vom transforma regiunea arctică într-un proiect comun emblematic. Vom colabora în sectoarele energiei, al mineralelor critice și al bateriilor. În ceea ce privește IA, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică și economică.

Acest parteneriat nu este împotriva nimănui, ci pentru forța noastră comună.

Pe scurt, dorim să aducem relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil.

Dragă Mark,

Am afirmat că trebuie să ne reimaginăm urgent parteneriatele. Prin urmare, aș dori să colaborez cu dumneavoastră pentru a permite Canadei să fie primul membru asociat al UE.

Avem în comun un ocean, un set de valori, un mod de a vedea lumea. Și vom construi acum și viitorul nostru comun – vă mulțumesc că sunteți aici.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încrederea Europei în cooperare a fost întotdeauna determinată de pace. Este rațiunea noastră de a fi.

Astăzi, această pace este amenințată. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei face ravagii. Iar amenințările sunt din ce în ce mai mari pe teritoriul nostru. În ultima săptămână le-am văzut în Danemarca, Lituania și Polonia. Tentativa de atac cu drone de la Leipzig este încă o dovadă. Trebuie să fim clari cu privire la ce a însemnat acest lucru. Un atac care a utilizat materiale de calitate militară, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul european.

Un atac nu doar împotriva unui stat membru, ci și împotriva întregii noastre Uniuni.

Și, doamnelor și domnilor deputați, nu vom permite acest lucru.

Nu ar trebui să ne facem iluzii cu privire la ceea ce se întâmplă aici: amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt din ce în ce mai puțin hibride și din ce în ce mai puțin amenințări.

Atacuri cibernetice și sabotaj, incendieri cu intenție și incursiuni cu drone. Acestea se intensifică în fiecare zi. Prin urmare, pe măsură ce nivelul de amenințare crește, trebuie să crească și gradul de pregătire al Europei.

Acesta este motivul pentru care voi propune, împreună cu ÎR/VP, o nouă strategie europeană de securitate.

Dispunem deja de numeroase instrumente. Și ne consolidăm colaborarea cu NATO. Dar doctrina noastră, instituțiile noastre și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate.

Sistemele noastre au fost concepute pentru o lume diferită. Ele se bazează pe încercări bine intenționate de a ajunge la un consens și la un compromis. Dar trebuie să analizăm dacă acestea sunt în continuare adecvate scopului.

De exemplu, Europa are nevoie de propriul său protocol anti-hibrid. Avem nevoie urgentă de un consens cu privire la modul de a răspunde la anumite incidente. Acelea care se află sub nivelul agresiunii armate, dar care amenință în mod clar securitatea noastră națională. Cu alte cuvinte, un mecanism care să flancheze „articolul 4” al NATO.

Cred că a sosit momentul ca Europa să aibă propriul său articol 4 – sau un protocol de securitate în situații de urgență. Atunci când sunt declanșate de un stat membru, toate statele membre ar urma să se mobilizeze. Pentru a coordona un răspuns european. Pentru a descuraja escaladarea în continuare a situației. Și pentru a atenua impactul.

Și cred că trebuie să mergem și mai departe.

De mult timp, am discutat despre un format pentru a reuni liderii, axat pe securitatea continentului nostru. Cu parteneri precum Canada, Norvegia, Ucraina, Regatul Unit și alte părți implicate.

Acest lucru este cu atât mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor implicate. De aceea ne vom prezenta ideile pentru a face ca un Consiliu European de Securitate să devină realitate.

Urgența este clară.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest front unit ne impulsionează, de asemenea, activitatea în domeniul apărării europene.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare a condus la niveluri record de investiții în capabilitățile și forțele noastre.

Se lansează noi proiecte comune. Și cheltuim mai mult ca niciodată pentru Europa.

Comenzi mai mari pentru industria noastră, o mai bună interoperabilitate și mai multe economii de scară. Acum trebuie să ducem această abordare la nivelul următor.

Războiul din Ucraina ne-a demonstrat importanța factorilor de sprijin strategici. Aceștia sunt activele critice de sprijin și multiplicatorii de forță pe care se bazează orice apărare credibilă. De la apărarea aeriană și antirachetă la transportul strategic și la realimentarea în zbor. De la spațiu la domeniul cibernetic.

Aceste sisteme sunt esențiale și avem nevoie de mai multe ca ele. Numai acționând împreună are Europa capacitatea de a le pune la dispoziție.

Acesta este motivul pentru care pot anunța un nou Instrument european pentru factorii de sprijin strategici – pe deplin aliniat la NATO. Pentru că numai o poziție de apărare europeană puternică și credibilă ne va garanta securitatea.

Și că nu există loc de îndoială în această privință: Europa își va apăra fiecare metru pătrat al teritoriului său.

Stimați deputați,

Ce înseamnă să faci acest lucru ne arată în fiecare zi bărbații și femeile din Ucraina.

Știm că iarna viitoare va fi grea pentru Ucraina. Dar mai știm și că ce nu pot distruge rachetele nord-coreene și dronele rusești este spiritul de rezistență al ucrainenilor.

Căci ei, ucrainenii, luptă pentru o cauză. Luptă pentru supraviețuirea statului lor, pentru identitatea și libertatea lor.

În același timp, ei luptă însă și pentru libertatea și autodeterminarea noastră.

Misiunea noastră este în continuare să sprijinim Ucraina cât mai bine cu putință în această luptă.

Ce înseamnă aceasta în mod concret? În primul rând, vom sprijini Ucraina mai mult ca niciodată în cea mai grea iarnă de război. Împreună cu partenerii noștri, vom oferi asistență umanitară și vom consolida aprovizionarea cu energie și asigurarea căldurii în Ucraina.

În al doilea rând, vom consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Săptămâna trecută, am aprobat pentru prima dată achiziționarea de rachete Patriot americane. Acum acestea trebuie să fie livrate urgent.

Dar trebuie, de asemenea, ca noi toți împreună să ne reducem dependența de un unic furnizor.

De aceea, dorim să dezvoltăm, împreună cu Ucraina, un sistem de apărare antirachetă modular cu costuri reduse.

Elementul central al acestei colaborări este sistemul Freyja. Acesta aduce laolaltă experiența de luptă și puterea inovatoare a ucrainenilor, pe de o parte, și poziția de lider tehnologic a Europei, pe de alta, precum și, desigur, capacitatea noastră semnificativă de producție.

Iar Freyja este doar începutul. Este nevoie de mai mult. Cu fondurile rămase de la instrumentul SAFE, vom pune pe picioare un nou program pentru proiecte comune cu întreprinderi ucrainene.

În al treilea rând, vom înăspri sancțiunile împotriva Rusiei.

Presiunea asupra Rusiei trebuie să crească și mai mult. Pentru aceasta nu este neapărat nevoie de sancțiuni noi, ci, mai presus de toate, de aplicarea celor existente.

Efectele sancțiunilor noastre se resimt în profunzime și exercită o presiune enormă asupra economiei ruse. Rusia face tot ce îi stă în putință pentru a le eluda. De aceea trebuie să eliminăm toate lacunele care îi permit să facă acest lucru.

Pentru că, doamnelor și domnilor deputați,

Nu a trecut o singură zi, vara aceasta, în care orașele ucrainene să nu fi suferit atac după atac.

La Krivoi Rog, dronele rusești s-au abătut, în plină zi, asupra unui centru comercial plin de lume. Au lovit apoi încă o dată, țintind în mod deliberat serviciile de salvare, care se grăbiseră să vină în ajutor.

Este mai mult decât un simplu război. Este o strategie de teroare, pusă în practică în mod deliberat.

Poporul ucrainean ne-a dovedit însă, de nenumărate ori, că spiritul său nu se lasă călcat în picioare. Iar vara aceasta, o fetiță a arătat lumii întregi ce înseamnă cu adevărat acest lucru.

Atunci când a izbucnit războiul, Sașa era un copil de șase ani, care avea o mare pasiune în viață. Mai presus de orice altceva, era pasionată de gimnastică. Numai că, într-o zi însorită de mai, o rachetă rusească s-a abătut asupra casei în care locuia. Sașa a fost salvată de sub dărâmături. Timp de două săptămâni a stat în comă. După ce s-a trezit, și-a dat seama că, tot restul vieții, va trăi fără piciorul stâng. După cum arătau lucrurile, visul ei de a deveni gimnastă i s-a spulberat odată cu casa.

Dar Sașa nu s-a dat bătută. La nici șapte luni de la atac, era înapoi în sala de gimnastică, antrenându-se datorită noului ei picior protetic. S-a antrenat și mai asiduu ca înainte. Și a început să câștige medalie după medalie, toate de aur.

Vara aceasta a străbătut lumea cu turneul Dance of Freedom („Dansul libertății)”. În felul acesta, Sașa vrea să arate lumii întregi reziliența Ucrainei în lupta pentru libertate. Sub Turnul Eiffel și în Times Square, la Rio și la Tokyo, Sașa a dat exemplu tuturor.

Iar astăzi, Sașa dorește să-și transmită mesajul chiar aici, în inima Europei.

Doamnelor și domnilor deputați, vă invit să o întâmpinăm călduros pe Sașa!

Ești un exemplu deosebit pentru noi toți.

Slava Ukraini!

Doamnelor și domnilor deputați,

Europenii au fost profund mișcați de suferința copleșitoare a populației din Gaza și de violența fără margini a coloniștilor din Cisiordania.

Decizia guvernului israelian de a continua proiectul ilegal de colonizare E1 este de neacceptat.

Anul trecut, am îndemnat Europa să acționeze, propunând o serie de măsuri.

Numeroși europeni constată cu durere că statele membre nu au fost în măsură să formeze majoritățile necesare pentru a reacționa în mod unitar. Unele state membre au avansat. Altele au în vedere să procedeze la fel.

Atunci când este dezbinată, Europa nu poate schimba cursul evenimentelor.

Lunile ce urmează vor fi decisive în această regiune. În pofida acestor încercări, Europa este prima susținătoare a palestinienilor.

Am acordat mai mult ajutor decât oricine altcineva. Prin intermediul Grupului donatorilor pentru Palestina și al Inițiativei „Echipa Gaza”, am reunit 65 de delegații. Împreună, ne-am angajat să alocăm aproape 1 miliard EUR pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și pentru sprijinirea unei Autorități Palestiniene moderne.

Europa sprijină dreptul Israelului la autoapărare. Iar poporul palestinian are în egală măsură dreptul de a trăi în siguranță și cu demnitate.

Europa este cea care trebuie să mențină vie flacăra unei soluții bazate pe coexistența a două state.

Doamnelor și domnilor deputați,

De-a lungul acestui discurs, am vorbit despre necesitatea ca Europa să acționeze la unison. În caz contrar, există riscul dezbinării.

Tot în cursul verii, această realitate a fost pusă la încercare la granițele noastre.

De la frontierele noastre estice până la țărmurile Cretei și pe celălalt mal al Mediteranei. Și, bineînțeles, cu ocazia crizei din Ceuta. Aceste evenimente diferă ca natură. Ele au însă două aspecte în comun. Primul este exploatarea la care sunt supuși oameni vulnerabili. Exploatați de traficanți și călăuze fără inimă. De adversarii noștri. Acesta este motivul pentru care am propus un regim de sancțiuni care îi va lovi pe infractori în punctul cel mai sensibil.

Și ajung, astfel, la cel de al doilea aspect comun.

Toate frontierele noastre externe sunt frontiere europene. Permiteți-mi, așadar, să mă adresez direct poporului spaniol.

Frontiera de la Ceuta este o frontieră europeană. Pentru că Ceuta este Spania. Ceuta este Europa. Iar Europa vă va sta alături.

Ideea este că singura soluție este o soluție europeană. Iar această soluție este Pactul privind migrația și azilul.

După ani și ani de eforturi, avem în sfârșit un cadru european comun. Un cadru care prevede responsabilități pentru toți și care ne obligă pe toți să fim solidari. Un cadru care trebuie, acum, pus în aplicare pe deplin.

Suntem pe calea cea bună. În ultimii doi ani, s-a înregistrat o reducere cu 55 % a numărului de sosiri ilegale. Acest indicator a scăzut din nou, cu 35%, anul acesta. Realizăm progrese reale.

Evenimentele din vara aceasta demonstrează că instrumentele noastre trebuie să evolueze, mai ales în situații de urgență. Europa trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a-și proteja frontierele în orice moment. Mai ales în scenariile în care mișcările migratorii în masă sunt puse la cale și folosite ca armă. De aceea, vom propune un nou Cadru european de coordonare a răspunsului la situații de urgență.

Răspunsul va fi declanșat numai pe baza unui set de criterii definite în mod strict. Și, în aceste cazuri, cadrul va permite o flexibilitate limitată în timp și strict definită a procedurilor standard.

Mesajul Europei este clar: vom respecta întotdeauna valorile și drepturile noastre fundamentale. Dar nu vom face niciodată vreun compromis de la apărarea granițelor noastre. Noi, europenii, suntem cei care hotărăsc cine intră în Uniunea noastră și în ce condiții. Nu călăuzele și nici traficanții.

Acesta este motivul pentru care vom intensifica și eforturile de consolidare a Frontex, în special pentru a accelera returnările. Vom îmbunătăți sistemele noastre de alertă timpurie, inclusiv în parteneriat cu țări terțe. Ne vom asigura că suntem în măsură să detectăm și să anticipăm online. Și, în cele din urmă, vom continua să combatem cauzele profunde ale migrației ilegale.

Trebuie să colaborăm cu vecinii noștri pentru a stimula investițiile. Pentru a le oferi tinerilor perspective reale, astfel încât să nu fie nevoiți să își riște viața. Pentru a le oferi locuri de muncă, competențe, formare, ucenicii.

De aceea, anunț astăzi o nouă Inițiativă pentru competențe și locuri de muncă destinată tinerilor din regiunea mediteraneeană.

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată cum putem reduce migrația ilegală. Garantând drepturile persoanelor care solicită protecție. Facilitând migrația legală în condiții de siguranță prin intermediul noilor birouri de acces legal aflate în țările partenere. Și apărând libertățile spațiului nostru Schengen. Dar, mai presus de toate, dovedim astfel că Europa poate acționa împreună.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai mult ca niciodată, este nevoie de soluții europene colective. Deoarece, la rândul ei, și democrația noastră europeană este amenințată.

De nenumărate ori, am detectat tentative de dezinformare și ingerințe străine care urmăresc să ne dezbine. Care urmăresc să erodeze încrederea în structura noastră democratică și în mass-media liberă. Campanii electorale otrăvite de propaganda străină. Teorii ale conspirației bazate pe videoclipuri deepfake virale.

Este un război cognitiv. În Europa, fiecare dintre noi își face propria opinie pe baza accesului la informații fiabile și independente. Acesta este modul în care dezbatem, ajungem la soluții de compromis și rezolvăm probleme, inclusiv atunci când apar controverse. Acest spirit de deschidere este punctul nostru forte cel mai important. Dar este folosit ca armă de către adversarii noștri pentru a distorsiona dezbaterea și a denatura adevărul.

Avem, astfel, nevoie de o capacitate colectivă de a anticipa, a detecta și a răspunde. De aceea, anul trecut, am anunțat crearea Centrului pentru reziliența democratică. Centrul lucrează deja cu toate statele membre şi cu Parlamentul ai cărui membri sunteți, pentru a-și îndeplini obiectivele. Ne vom intensifica activitatea, punându-ne resursele în comun cu statele membre și cu părțile interesate.

Dar nu ar trebui să ne facem iluzii. Amenințările la adresa democrațiilor noastre nu vin numai din exterior. Observăm ascensiunea forţelor antidemocratice şi antieuropene. Ştim care sunt riscurile.

Dar fatalitatea nu există. Să luăm exemplul Ungariei.

Data de 12 aprilie va rămâne mult timp în memoria noastră. Este ziua în care poporul maghiar și-a luat viitorul în propriile mâini. A ales democrația. A ales Europa. A readus Ungaria acolo unde îi este locul: în inima Uniunii noastre.

După ani de regres, tendința a fost inversată. Lupta împotriva corupției și a acaparării statului se accelerează. Se realizează progrese reale în ceea ce privește drepturile fundamentale. În ceea ce privește libertatea academică. Iar acum, au fost deblocate investiții în valoare de miliarde de euro în Ungaria.

Desigur, mai rămân multe de făcut. Dar acest lucru arată că eforturile asidue sunt răsplătite.

Datorită rapoartelor noastre privind statul de drept, orice problemă este acum detectată din timp și rezolvată prin dialog.

Iar datorită Parlamentului ai cărui membri sunteți, am consolidat legătura dintre fonduri și respectarea statului de drept.

În următorul buget pe termen lung trebuie să mergem și mai departe. Respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale este o condiție sine qua non pentru a putea beneficia de fondurile UE. Trebuie să fie una dintre prioritățile și elementele centrale ale bugetului. Acest lucru este valabil și acum, și în viitor!

Doamnelor și domnilor deputați,

În esenţa sa, democraţia înseamnă a le oferi oamenilor puterea de a alege în ce societate își doresc să trăiască.

Astăzi, această putere nu se mai află, în mare parte, în mâinile părinților. Tinerii europeni petrec acum între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Din ce în ce mai mult, copiii sunt atrași în fluxuri concepute pentru a-i face să deruleze la nesfârșit.

Situația la care suntem martori în prezent este o confiscare pe scară largă a copiilor noștri. Li se confiscă atenția, concentrarea, mintea. Copiii sunt privați de copilărie.

Copiii noștri au nevoie de timp pentru a se dezvolta. Pentru a crește, unii alături de ceilalți. Pentru a se lovi de toate emoțiile și alegerile inerente unei adevărate experiențe de viață. Au nevoie chiar şi de momente în care să se plictisească. Pentru că exact acelea sunt momentele în care trebuie să îşi folosească imaginaţia. Trebuie să vorbească, să fie de acord, să nu fie de acord, să-și formeze o opinie, să-și schimbe opinia.

Dar atunci când un copil are un smartphone, el nu mai are nimic din toate acestea.

Zi și noapte, părinții văd consecințele acestei situații: insomnii, anxietate, chiar și autovătămare.

Și într-un număr tot mai mare de cazuri, consecințele au fost de-a dreptul tragice. Oléa, o fată de 14 ani din Belgia, s-a aflat exact în această situație.

Oléa și-a luat viața acum fix o lună, după ce a fost victimă a bullyingului online.

Povestea ei este atât de tragică și sfâșietoare, încât am ezitat dacă să o menționez aici sau nu.

Mama ei a vorbit însă atât de emoționant despre fiica ei! Și cu atâta pasiune despre necesitatea de a se evita ca acest lucru să li se întâmple și altora!

Pentru a da cuvintelor sale onoarea care li se cuvine, voi continua în limba sa, franceza.

„Am toată convingerea că fiica mea ar fi în continuare printre noi dacă nu ar fi existat aceste rețele omniprezente. Ajunge!”

Doamnelor și domnilor deputați,

Mama lui Oléa are dreptate. Ajunge! Până aici!

Am convocat un Grup special de experți. Am vorbit cu tineretul. Am examinat măsurile luate de Australia și de alte țări care se află înaintea noastră. Iar acum a sosit momentul ca Europa să acționeze.

Chiar mâine, Comisia va prezenta propunerea privind EU KIDS ACT. Vom urma o abordare graduală și diferențiată. Fiecare vârstă are propriile sensibilități. Drept pentru care fiecare vârstă va avea propriul nivel de protecție adaptat.

Nicio rețea socială până la vârsta de 13 ani. Niciun cont personal până la vârsta de 15 ani.

Ceea ce înseamnă că, de la 13 ani și până la împlinirea vârstei de 15 ani, copiii vor avea acces numai la miniconturi create și supravegheate de părinți, cu funcționalități restrânse și o durată de utilizare limitată. Iar pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, platformele vor fi obligate să aplice măsuri de proiectare în vederea utilizării sigure.

Sunt conștientă de faptul că mulți dintre noi au impresia că marii giganți tehnologici au o putere covârșitoare. O putere imposibil de stăvilit.

Nu sunt de acord.

Nu suntem obligați să acceptăm caracteristici care creează dependență. Nu suntem obligați să acceptăm atragerea copiilor către un conținut din ce în ce mai extrem. Nu suntem obligați să acceptăm ca fotografiile fetelor să fie deturnate pentru a genera, cu IA, imagini sexualizate.

Drept pentru care inversăm sarcina probei.

Platformelor le revine obligația de a demonstra că sunt sigure. Pentru că problema nu este că minorii noștri accesează rețelele sociale. Problema sunt momentul și modul în care permitem accesul minorilor la rețelele sociale.

Europa are puterea de a acționa. Noi hotărâm care sunt regulile noastre, nu companiile Big Tech.

Dar nu doar minorii sunt expuși la risc. Proiectarea care urmărește dependența, de exemplu, este nocivă pentru noi toți. De aceea, avem nevoie de un cadru mai amplu: Actul legislativ privind echitatea digitală. Îl vom propune la toamnă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Toate acestea evidențiază rezultatele pe care le poate îndeplini Europa în domeniile cu adevărat importante. Dar trebuie să recâștigăm şi inimile europenilor. Să insuflăm acest sentiment de apartenenţă la ceva care se află mai presus de noi toți.

Apartenența la o casă comună. Certitudinea că, între europeni, vom putea întotdeauna să ne bazăm unii pe ceilalți.

Nu trebuie decât să aruncăm o privire peste granițele noastre pentru a înțelege câtă vitalitate și-a păstrat această idee europeană.

Nu trebuie decât să ne uităm la Ucraina și la Moldova. La Balcanii de Vest. Nu trebuie decât să ne uităm la toate aceste țări apropiate de Uniunea noastră.

Și, pentru că viitorul lor este în Uniunea noastră, vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au realizat cele mai mari progrese.

Acest proces va fi în continuare bazat pe merit. Și, doamnelor și domnilor deputați, reiterez această declarație: respectul față de valorile noastre nu este negociabil.

Am fost îngrozită de imaginile funeraliilor lui Ratko Mladić organizate la Belgrad săptămâna trecută.

Mladić a comis cele mai atroce crime împotriva umanităţii.

Glorificarea criminalilor de război este pur și simplu de neconceput în Uniunea Europeană.

Toate victimele războaielor din fosta Iugoslavie merită să rămână în amintirile noastre, iar familiile lor merită, toate, compasiunea noastră.

Pentru că tocmai acestea sunt lucrurile pe care le apără Uniunea: adevărul, justiţia şi respectul față de valorile noastre.

Doamnelor și domnilor deputați,

Europa va rămâne întotdeauna fidelă valorilor sale. Uniunea a luat naștere ca proiect de pace. Pentru ca trecutul nostru tragic să poată lăsa locul unui viitor comun pentru europeni.

Zeci de ani mai târziu, milioane de oameni, uneori chiar și din țări îndepărtate, precum Canada, văd în continuare în Europa o promisiune.

Și, cu toate acestea, deseori uităm cât de puternică rămâne această promisiune.

În 1948, imediat după război, a avut loc un Congres al Europei. Acesta a reunit cele mai strălucite minți ale continentului nostru, încredințându-le misiunea de a reflecta la viitorul cooperării europene. Pentru a ajuta să progreseze această idee europeană, care ne aparține. Ca societate, trebuie să redescoperim această capacitate de a reflecta asupra Europei.

Anul viitor, vom celebra împlinirea a 70 de ani de la Tratatul de la Roma - o aniversare istorică.

Cu această ocazie, vă anunț astăzi că vom lansa un nou Congres al Europei. 

Avem nevoie de cele mai strălucite minţi din întreaga noastră Uniune şi de pe întregul și marele nostru continent. Împreună, vor contura o viziune capabilă să inspire noua generaţie de europeni. O viziune capabilă să recucerească imaginarul european. Pentru ca generaţia următoare să îşi poată scrie propria istorie.

Să nu uităm niciodată cum a luat naştere Uniunea noastră. Popoare care s-au războit atât de mult timp s‑au unit pentru a edifica un destin comun. Un destin de pace şi prosperitate, de democraţie şi libertate.

Nu au scris niciodată până unde trebuie să ne conducă în fine acest destin. Dar fiecare generaţie a clădit pe moştenirea lăsată de generația anterioară. Pas cu pas. Piatră după piatră.

Desigur, imperfecțiunile noastre, diversitatea noastră și diferențele noastre există în continuare. Dar tocmai ele fac ca Europa să fie Europa noastră. Casa noastră comună.

Așadar, doamnelor și domnilor deputați,

haideți să devenim, încă o dată, stăpâni pe propriul nostru viitor.

Trăiască Europa! Vive l'Europe”, a încheiat Ursula.

Şefa CE, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană deschide uşa pentru a permite Canadei să devină primul membru asociat, un statut care nu există în baza tratatelor blocului comunitar, potrivit Agerpres. Anunţul şefei CE a fost făcut în prezența premierului canadian, Mark Carney, iar Ursula von der Leyen a adăugat: "vedem lumea prin aceiași ochi", a relatat Politico.

"Parteneriatele sunt o alegere strategică pentru Europa. Dar ele răspund şi la fracturarea sistemului internaţional bazat pe reguli", a declarat şefa executivului UE în discursul său anual privind Starea Uniunii susţinut la Strasbourg.

"Vedem lumea cu aceeaşi ochi: de la schimbare climatică la Inteligenţă Artificială, de la Arctica la geopolitică. Şi am fost împreună în ceea ce priveşte Ucraina, apărare, minereuri strategice şi lanţuri de aprovizionare. Dar mai mult decât orice... Europa şi Canada cred în democraţie", a spus Ursula Von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

Anunţul său privind începerea discuţiilor pentru acordarea statutului de membru asociat al UE Canadei a fost aplaudat în picioare de plenul PE.

Prosperitatea noastră şi securitatea noastră viitoare depind de modul în care gestionăm chestiunile esenţiale ale timpului nostru – schimbarea climatică şi Inteligenţa Artificială (IA), a declarat miercuri Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, conform Agerpres.

"În ceea ce priveşte schimbarea climatică, această vară a fost una a adevărului. Aproape nicio parte a continentului nu a fost scutită", a amintit şefa executivului UE în faţa europarlamentarilor reuniţi în plenul PE de la Strasbourg.

"Flăcările s-au extins din munţii din Irlanda, până în insulele din Grecia şi Croaţia. În Alpi, gheţari vechi se retrag tot mai mult în fiecare zi. Impactul tuturor acestor lucruri este devastator: 660.000 de hectare au fost arse. Circa 12 tone de recoltă au fost pierdute", a adăugat ea.

"Fluvii cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noştri", a mai spus şefa CE.

"Peste 35.000 de decese în timpul valurilor de căldură. Casele de îngrijire şi spitale sunt periculos de supraîncălzite. (...). Aceasta a fost cea mai caldă vară înregistrată vreodată, dar probabil cea mai rece din anii care urmează", a atras atenţia Von der Leyen.

Ea a insistat că "ştiinţa este clară" şi că Europa se încălzeşte la dublul ratei globale. "Bineînţeles, tranziţia este complexă şi va trebui să ne adaptăm de-a lungul drumului. Dar nu există nicio îndoială. Europa poate, trebuie şi va rămâne pe cursul stabilit în privinţa obiectivelor climatice", a dat ea asigurări.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că Europa trebuie să aibă un Protocol de Urgenţă pentru Securitate, inspirat de Articolul 4 al NATO, prin care un stat membru amenințat ar putea determina reunirea tuturor statelor Uniunii Europene pentru coordonarea unui răspuns. "Vom face să devină realitate un Consiliu European de Securitate",  care să reunească UE, Canada, Norvegia și Regatul Unit, a subliniat Ursula von der Leyen în timpul declaraţiilor.

"Securitatea este amenințată. Nu vom permite să se întâmple acest lucru. Amenințări din ce în ce mai puțin hibride ale Federaţiei Ruse; nivelul de ameninţare creşte. Propun o nouă strategie pentru securitate. (...). Europa are nevoie de propriul protocol antihibrid. (...).

Europa trebuie să aibă propriul său Articol 4 în situaţii de urgenţă, toate statele membre să se mobilizeze. Urgenţa este încă şi mai mare astăzi, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea ne vom expune ideile pentru ca un Consiliu european de securitate să devină realitate", a precizat președinta Comisiei Europene.

Conform propunerii, atunci când mecanismul ar fi activat de un stat membru, toate țările UE s-ar reuni pentru a coordona răspunsul european, pentru a descuraja o escaladare și pentru a limita efectele incidentului.

"Europa are nevoie de propriul său ghid pentru contracararea ameninţărilor hibride", referindu-se la aşa-numitele atacuri hibride, precum tentativele de sabotaj.

Despre protocolul propus, şefa CE a mai menţionat: "Când un stat membru va solicita acest lucru, toate statele membre trebuie să se reunească pentru a coordona un răspuns european, pentru a descuraja escaladarea şi a reduce impactul".

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat miercuri un apel la combaterea "ultranaţionaliştilor" şi "antieuropenilor", în cadrul discursului său privind starea Uniunii de miercuri, din plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, potrivit Agerpres.

"Fie că este vorba despre ultranaţionalişti sau antieuropeni, ingerinţe ruseşti sau de dezinformare, numele se schimbă, dar obiectivul este acelaşi. Ne dispreţuiesc valorile şi vor să distrugă unitatea europeană. Să luptăm împotriva acestui lucru, să luptăm împreună pentru ideea noastră de Europa", a spus preşedinta CE.

Ea a mai spus în discursul ei că UE se confruntă "cu o lume în mod deschis ostilă".

"Un război teritorial de agresiune are loc pe continentul nostru. Altele au izbucnit în apropiere. O luptă pentru capacităţile industriale conturează competiţia globală. Iar o luptă a naraţiunilor încearcă să slăbească încrederea noastră în Europa", a afirmat Von der Leyen.

"Numai Europa poate furniza o suveranitatea reală pentru europeni", a afirmat şefa executivului UE, precizând că "Europa a crescut cheltuielile de apărare cu 80% numai în ultimii cinci ani". 

Ursula von der Leyen: "Dacă privesc Europa de astăzi, aș spune că starea Uniunii noastre este mai solidă ca niciodată. În același timp, starea Uniunii noastre poate părea mai precară ca niciodată. Aceste două afirmații pot părea incompatibile, dar ambele sunt adevărate. Și ele reflectă aceste vremuri excepționale. Această epocă complexă, caracterizată, pe de o parte, de mari posibilități și, pe de altă parte, de mari pericole, pe care toate țările încearcă să le depășească. În această lume, Europa a ales să-și croiască propria cale.

Aceasta este munca pe care am depus-o în ultimii ani. Și acum se conturează o Europă mai puternică și mai independentă. Este o Europă care își asigură prosperitatea. O Europă care se eliberează de dependența toxică de combustibilii fosili ruși. O Europă care a devenit cea mai mare putere comercială de pe planetă. O Europă care își transformă politica industrială, menținând în același timp modelul său social. O Europă mai capabilă ca niciodată să se apere. O Europă care și-a revizuit radical abordarea privind securizarea teritoriilor noastre. O Europă care și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu aproape 80 % numai în ultimii cinci ani. Aceasta este o Europă care se susține reciproc, așa cum facem noi acum, alăturându-ne Ucrainei în lupta sa pentru viitorul său și pentru libertatea noastră, sau când am luat apărarea Groenlandei atunci când a fost amenințată, sau când dronele, atacurile hibride sau dezinformarea vizează democrațiile noastre.

Toate acestea demonstrează un singur lucru: Europa există pentru europeni și că, în contextul lumii de astăzi, caracterizată de o fragilitate rece, numai Europa poate asigura o suveranitate adevărată pentru europeni și, prin urmare, stimați colegi, aceasta este o Europă de care putem fi atât de mândri."

Ursula von der Leyen:

"Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 80%.

Suntem alături de Ucraina și de Groenlanda, în condițiile în care dronele sau atacurile hibride ne-au vizat democrațiile.

Putem fi mândri de această Europă.

Știm cu ce amenințări ne confruntăm.

Vechile relații au început să se erodeze.

Trăim într-o lume deschis ostilă.

Este o luptă pentru teritorii și pentru capacități industriale.

Lupta discursurilor încearcă să ne paralizeze democrațiile.

Locurile de muncă sunt în pericol.

Extremismul câștigă teren.

Preocupările oamenilor sunt transformate în arme pentru a ne diviza.

Vrem o Europă puternică și independentă sau vrem să ne lăsăm divizați de diversitatea noastră?"

Ursula von der Leyen ține miercuri discursul privind Starea Uniunii Europene, acesta fiind cel mai așteptat moment politic al anului la Bruxelles. Pe agendă se află teme grele – războiul din Ucraina și folosirea activelor înghețate ale Rusiei, o linie și mai dură pe migrație, extinderea UE, clima și relația tensionată cu China. Cel mai controversat anunț ar putea fi însă o propunere de interzicere, la nivelul întregii Uniuni, a accesului minorilor la rețelele sociale.

Interzicerea rețelelor sociale

Președinta Comisiei este așteptată să anunțe o propunere de interzicere la nivelul UE a accesului minorilor la rețelele sociale, o măsură pregătită de mult timp și care ar urma să respecte în mare parte recomandările unui grup de experți, publicate în iulie. Comisia a anunțat că va prezenta joi o propunere numită „EU Kids Act”, care va include, cel mai probabil, această interdicție.

Ucraina 

Ca și în discursurile anterioare, von der Leyen se pregătește să-și reafirme cu tărie sprijinul UE pentru Ucraina și să aducă pe scenă o persoană din Ucraina, pentru a pune un chip uman pe angajamentele față de țara sfâșiată de război. Anul acesta, va fi vorba, cel mai probabil, de tânăra sportivă ucraineană Oleksandra Paskal, o gimnastă de gimnastică ritmică de 10 ani, care și-a pierdut piciorul stâng într-un atac cu rachetă rusesc în 2022, în timpul unui bombardament aerian asupra satului Zatoka, la Marea Neagră.

De partea cealaltă a baricadei, von der Leyen ar putea anunța și următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă statelor membre le este tot mai greu să cadă de acord asupra unor noi sectoare industriale care să fie vizate.

Migrația

Trei opțiuni principale sunt pe masă și nu se exclud reciproc.

Cea mai perturbatoare ar fi o suspendare temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri bruște, pe scară largă. Unele state membre, precum Polonia și Grecia, au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în timp ce alte țări din UE, precum Italia, Danemarca și Suedia, sunt în favoarea restrângerii dreptului la azil.

Se așteaptă și o consolidare a Frontex, o reformă amplă a mandatului agenției de frontieră a UE fiind prevăzută până la sfârșitul anului. Von der Leyen, care promitea acum doi ani triplarea personalului Frontex, ar putea anunța un rol mai important al agenției în deportarea migranților aflați în situație neregulamentară, alături de puteri extinse de monitorizare a rutelor de migrație dincolo de granițele Europei.

Mai puțin așteptat ar fi un angajament de a folosi fonduri UE pentru finanțarea controversatelor „hub-uri de returnare” – centre de deportare din țări din afara UE, unde ar putea fi trimiși solicitanții de azil respinși.

Extinderea sau mai întâi reforma?

Procesul de aderare pare să prindă avânt în Balcanii de Vest și în Europa de Est, în timp ce recentul referendum din Islanda a confirmat că UE întâmpină dificultăți în a-și atrage vecinii mai înstăriți, pe fondul preocupărilor de securitate. Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina fac cu toate progrese pe drumul aderării, dar ridică și întrebări despre cum ar funcționa o Uniune extinsă și dacă nu există modalități mai bune de a menține candidații implicați, oferindu-le beneficii timpurii.

Clima

Mesajul politic va fi, cel mai probabil, că decarbonizarea este acum inseparabilă de securitatea energetică a Europei. După repetatele șocuri energetice de anul trecut, von der Leyen ar putea susține că reducerea dependenței de combustibilii fosili importați este deopotrivă o politică pentru climă și o necesitate strategică. Asta înseamnă un accent mai mare pe electrificare, rețele, energie regenerabilă, energie nucleară și costuri energetice mai mici, mai degrabă decât pe reglementarea climatică în sine. Adaptarea la schimbările climatice va căpăta, de asemenea, un loc mult mai proeminent decât în discursurile anterioare.

China. Și o nouă alianță cu Canada?

Cu doar două săptămâni înainte de misiunea de referință a comisarului UE pentru comerț, Maroa Sefcovic, la Beijing, la începutul lunii octombrie, von der Leyen se află în fața unei alegeri. Va adopta o poziție dură față de China, așa cum a făcut în 2023, când a lansat o anchetă anti-subvenții privind vehiculele electrice chinezești, sau va opta pentru o abordare mai conciliantă?

Nu în ultimul rând, premierul canadian Mark Carney va fi invitatul special al discursului privind Starea Uniunii, ocupând un loc în primul rând al Parlamentului European pentru a asculta discursul lui von der Leyen.

Ursula von der Leyen va propune miercuri, în Parlamentul European, crearea unui Consiliu European de Securitate, un nou format în care liderii UE, alături de cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor state partenere să coordoneze răspunsul la amenințările tot mai mari la adresa securității Europei, scrie Euroactiv.

Liderii Uniunii Europene, alături de cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor state, ar trebui să se reunească într-un nou format pentru a coordona răspunsul la amenințările tot mai mari la adresa securității, potrivit unui draft al discursului anual privind Starea Uniunii Europene, consultat în avans de Euractiv.

"Acest lucru este cu atât mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor cu care ne confruntăm. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a face dintr-un Consiliu European de Securitate o realitate", se arată în draftul discursului.

UE ar trebui, de asemenea, să creeze un nou "protocol de securitate", inspirat de articolul 4 al Tratatului NATO, care ar permite unui stat membru să îl activeze pentru a convoca toate celelalte state membre la consultări.

Articolul 4 al NATO le permite statelor membre să solicite consultări atunci când consideră că securitatea sau integritatea lor teritorială sunt amenințate. "Ne consolidăm cooperarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituțiile noastre și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate" va spune von der Leyen, potrivit draftului.

Ideea creării unui Consiliu European de Securitate, prezentată anterior drept o inițiativă franco-germană, a căpătat un nou impuls după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat în repetate rânduri pentru înființarea unei astfel de structuri.

Un asemenea organism ar putea ajunge să concureze cu NATO, însă nu este clar dacă secretarul general al alianței, Mark Rutte, sau președintele SUA, Donald Trump, ar susține un astfel de format. Planul lui von der Leyen reprezintă o schimbare majoră față de discursul său privind Starea Uniunii Europene susținut în 2025.

Construirea de alianțe

În prezența premierului canadian Mark Carney, von der Leyen va prezenta Canada drept un partener-cheie pentru Europa și va propune o "Alianță pentru viitor", menită să aprofundeze cooperarea dintre cele două părți.

Noua relație este prezentată ca o formă de cooperare care ar merge cât mai departe posibil, fără a presupune însă aderarea Canadei la UE. Comisia Europeană consideră că aderarea este imposibilă din punct de vedere juridic din cauza poziției geografice a țării nord-americane.

"Vrem să aducem relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil", va spune von der Leyen, potrivit draftului. Ea va pune accent și pe consolidarea legăturilor cu state "care împărtășesc aceleași valori și viziuni", precum Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește securitatea și siguranța inteligenței artificiale.

Stabilirea priorităților

Discursul președintei Comisiei Europene se va concentra pe trei domenii considerate esențiale: schimbările climatice, inteligența artificială și competitivitatea industrială.

Von der Leyen este așteptată să invite reprezentanți ai marilor companii de tehnologie la o discuție despre ritmul dezvoltării inteligenței artificiale.

Discursul va anunța oficial și faptul că UE va prezenta joi un "Kids Act". Potrivit relatărilor anterioare ale Euractiv despre textul ajuns în presă, acesta va limita accesul copiilor cu vârsta sub 15 ani la anumite servicii online.

"Sunt conștientă că mulți consideră că puterea marilor companii de tehnologie este copleșitoare", este de așteptat să declare von der Leyen, adăugând: „Europa are puterea de a acționa. Noi suntem cei care decidem regulile, nu marile companii de tehnologie".

De asemenea, von der Leyen este așteptată să anunțe un plan la nivelul UE pentru valurile de căldură, care va include sisteme de avertizare timpurie și măsuri de planificare în domeniul sănătății publice.

După cum a relatat anterior Euractiv, președinta Comisiei va prezenta și o nouă inițiativă privind migrația, în urma crizei din Ceuta, Spania. Von der Leyen va propune un "Cadru european de răspuns la situații de urgență", destinat să ghideze reacția UE la ceea ce ea va defini drept deplasări în masă ale populației "organizate și folosite ca armă".

"Acesta va fi activat doar în baza unui set strict definit de criterii. În aceste situații, va permite o flexibilitate limitată în timp și strict definită în aplicarea procedurilor standard", se arată în draft.