Cu toate acestea măsurile care se aplică în Slovacia, nu sunt nici nelegale, nici anti-democrate şi nici anti-maghiare.
În Slovacia, la fel ca în România, maghiarii reprezintă cea mai numeroasă minoritate naţională. Aproape 8.5% dintre slovaci, adică aproape 500.000 de oameni, au declarat că fac parte din etnia maghiară. Cei mai mulţi dintre ei locuiesc în sud, în zonele de la graniţa cu Ungaria.
Întreaga regiune a fost acordată Cehoslovaciei în 1919, prin Tratatul de la Trianon.
Etnicii maghiari au cerut autonomia acestei regiuni încă din 1996, dar oficialii de la Bratislava au refuzat. Regionalizarea a fost făcută dar fără organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice.
În mai 2010, Ungaria a adoptat o lege prin care toţi etnicii maghiari de pe teritoriul Slovaciei primeau cetăţenie maghiară. În replică, parlamentul slovac a trecut o lege care a interzis dubla cetăţenie. Astfel, etnicii maghiari care deţin cetăţenia maghiară nu pot ocupa funcţii publice în Slovacia.
În august 2009, Slovacia i-a interzis preşedintelui Ungariei, Solyom Laszlo , intrarea pe teritoriul ţării pentru a participa la inaugurarea unei statui a „Sfîntului Ştefan" în localitatea Komarno, populată de mulţi etnici maghiari. Oficialii slovaci au motivat că vizita coincidea cu împlinirea a 41 de ani de la invazia trupelor Tratatului de la Varşovia, între care şi cele ale Ungariei, în Cehoslovacia.
Slovacia a interzis pe teritoriul său şi trupa de rock maghiară Karpatia, din cauza mesajelor xenofobe, rasiste şi de susţinere a refacerii aşa zisei Ungarii Mari. În România, formaţia a cîntat în repetate rînduri la manifestări organizate de susţinătorii autonomiei secuilor din Transilvania.
