ETA a precizat că declară acest „armistiţiu general care poate fi verificat de comunitatea internaţională" ca „un angajament ferm către procesul de a obţine o rezoluţie de durată şi pentru a pune capăt confruntărilor armate”.
"ETA nu se va opri din eforturile şi lupta pentru a impulsiona şi a duce la bun sfârşit un proces democratic, până la a ajunge la o reală situaţie de democraţie în Ţara Bascilor", se arată în comunicat, potrivit AFP, citată de Mediafax. Totuşi, în comunicat nu se specifică şi despre ce tip de efort şi luptă este vorba, paşnică sau violentă.
Ultimul atentat ETA pe teritoriul spaniol a avut loc în urmă cu 17 luni. Organizaţia a făcut deja mai multe anunţuri în septembrie 2010, în privinţa unei suspendări a luptei armate.
Organizaţia a declarat, prin intermediul unei înregistrări video transmise la 5 septembrie de BBC, că "nu va conduce acţiuni ofensive armate", adăugând că a luat decizia "în urmă cu câteva luni".
La două săptămâni după această declaraţie, grupul armat a precizat că e pregătit să dialogheze cu mediatori internaţionali, apoi a afirmat, într-un interviu acordat ziarul Gara, că este "dispus" să declare un armistiţiu permanent şi verificabil şi "chiar să meargă mai departe".
ETA este responsabilă de moartea a 829 de persoane în mai mult de 40 de ani de atentate pentru independenţa bască. Organizaţia este de mai multe luni sub presiunea ramurii sale politice interzise Batasuna, pentru a anunţa un "armistiţiu" care poate fi "verificat" de comunitatea internaţională.
Până la ora 11.25 GMT (13.25, ora României) guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero nu reacţionase la acest anunţ.
Anunţurile făcute de ETA în septembrie au fost respinse de Zapatero, care a spus organizaţiei basce că "singura decizie pe care trebuie să o ia este abandonarea pentru totdeauna a armelor".