Atât formațiunile de stânga, cât și cele de dreapta au respins, joi, apelul lui Macron și i-au cerut, în schimb, șefului statului să precizeze ce compromisuri este dispus să facă în schimbul susținerii, informează presa internațională.
Miercuri seară, înainte de a pleca spre Bruxelles, președintele Macron a recunoscut într-un discurs televizat că alegerile parlamentare de luna aceasta au evidențiat "diviziunile profunde" din societatea franceză.
Președintele a exclus formarea unui guvern de uniune națională şi le-a cerut liderilor partidelor rivale să ia în considerare fie posibilitatea de a intra într-o coaliție cu alianța sa de centru, fie susținerea reformelor prin aprobarea fiecărei legi în parte.
Însă formațiunile reprezentate în parlamentul francez au catalogat demersul drept o încercare de a obține consens pe proiectul prezidențial, fără a face concesii.
Reacții la discursul lui Macron: "Blochează țara, nu se bucură de încredere"
"Dacă își menține proiectul, nu are o majoritate absolută", a declarat deputata socialistă Valerie Rabault.
Potrivit acesteia, Macron va fi "cel care blochează Franţa", nu partidele politice.
Senatorul Bruno Retailleau, din partidul de dreapta "Republicanii", a exclus orice coaliție, susținând că președintele nu se bucură de încredere.
"Pentru noi, va merge de la caz la caz", a precizat el.
Apelul a fost respins şi de Louis Aliot, vicepreședintele Rassemblement National (Adunarea Națională, RN).
Formațiunea de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, contracandidata lui Macron la alegerile prezidențiale, este acum cel de-al doilea partid din Franța, după numărul de mandate parlamentare.
Liderul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon a numit discursul preşedintelui "un ghiveci".
Puține șanse de ieșire rapidă din impas
Reuters apreciază că aceste reacții lasă puține șanse pentru ieșirea rapidă din impasul politic.
Voturile alegătorilor francezi au dus la o situație neobișnuită în Franța: un parlament fără o majoritate clară.
Alianța de centru a lui Macron ar fi avut nevoie de încă 44 de deputați pentru a dispune de majoritatea absolută, în timp ce extrema dreaptă își dispută statutul de principală forță a opoziției cu o alianţă de stânga din care fac parte și extremiștii.
Republicanii (LR) ar putea juca rol de arbitru în acest peisaj politic complicat.
