Preşedintele Emmanuel Macron a spus că o ipotetică forță de menținere a păcii în Ucraina ar fi formată din „câteva mii de oameni pentru fiecare ţară” şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, relatează Agerpres. Planul vizează desfășurarea soldaților în puncte-cheie” din Ucraina, pentru a desfăşura „programe de formare” pentru forţele ucrainene, a explicat președintele francez.
Într-un interviu publicat online sâmbătă seară de mai multe media regionale franceze, Emmanul Macron a trecut în revistă progresul discuţiilor dintre o serie de ţări, în principal europene, pentru a sprijini un eventual acord de pace în Ucraina.
Summitul prin videoconferinţă găzduit sâmbătă de prim-ministrul britanic Keir Starmer a înregistrat progrese în aceste discuţii şi a convenit ca joia viitoare să aibă loc pe teritoriul britanic o nouă reuniune a şefilor militari ai ţărilor participante.
Macron a precizat că obiectivul „nu este de a avea o masă” de soldaţi, deoarece Ucraina are deja „cea mai mare armată europeană”, cu aproximativ un milion de soldaţi mobilizaţi. Planul vizează mai degrabă „desfăşurarea câtorva mii de oameni pentru fiecare ţară participantă”, care ar fi plasaţi „în puncte-cheie” din Ucraina, pentru a desfăşura „programe de formare” pentru forţele ucrainene, explică el.
În plus, un astfel de contingent ne-ar permite să „ne arătăm sprijinul pe termen lung” pentru Kiev, a subliniat preşedintele francez.
În faţa respingerii repetate de către Rusia a prezenţei trupelor străine în Ucraina, Macron a fost ferm convins că UE (şi posibil alte ţări occidentale din afara continentului) nu are nevoie de aprobarea Kremlinului.
„Ucraina este suverană. Dacă solicită prezenţa forţelor aliate pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să o accepte sau nu”, a afirmat preşedintele francez.
Întrebat despre atitudinea preşedintelui american Donald Trump, Macron a declarat că va „rămâne în contact” cu Washingtonul pentru a „evita alte accidente” şi a „reduce incertitudinea” cu privire la poziţia SUA.
Emmanuel Macron a vorbit vineri la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar în cadrul interviului a declarat că este pregătit să continue livrarea de echipamente militare avansate către Kiev. El a menționat posibilitatea de a trimite mai multe bombardiere Mirage 2000 din Franţa sau din alte ţări care le folosesc şi a precizat că Zelenski i-a cerut în mod special rachete ghidate şi drone.
În plus, a subliniat el, creşterea cheltuielilor militare ale Europei trebuie să fie însoţită de o preferinţă sporită pentru echipamentele militare europene, pentru a asigura autonomia strategică a continentului.
Macron s-a întâlnit vineri cu directorii puternicei industrii franceze de apărare, iar în interviu a declarat că le-a cerut să ajungă „la ţările europene care obişnuiesc să cumpere din Statele Unite". De exemplu, el a declarat că ţările care cumpără rachete Patriot ar trebui să li se ofere SAMP/T franco-italiene de ultimă generaţie şi că cei interesaţi de achiziţionarea de avioane de luptă F35 ar trebui să aibă ca alternativă modelul francez Dassault Rafale.
De asemenea, el a clarificat faptul că, deşi guvernul francez are în vedere o creştere puternică a rezervei militare (până la 80.000 de membri în 2030 faţă de 44.000 în prezent), nu are în vedere o revenire la serviciul militar obligatoriu, care pentru Macron „nu este o opţiune realistă”.
Summitul prin videoconferinţă găzduit sâmbătă de prim-ministrul britanic Keir Starmer a înregistrat progrese în aceste discuţii şi a convenit ca joia viitoare să aibă loc pe teritoriul britanic o nouă reuniune a şefilor militari ai ţărilor participante.
Macron a precizat că obiectivul „nu este de a avea o masă” de soldaţi, deoarece Ucraina are deja „cea mai mare armată europeană”, cu aproximativ un milion de soldaţi mobilizaţi. Planul vizează mai degrabă „desfăşurarea câtorva mii de oameni pentru fiecare ţară participantă”, care ar fi plasaţi „în puncte-cheie” din Ucraina, pentru a desfăşura „programe de formare” pentru forţele ucrainene, explică el.
În plus, un astfel de contingent ne-ar permite să „ne arătăm sprijinul pe termen lung” pentru Kiev, a subliniat preşedintele francez.
În faţa respingerii repetate de către Rusia a prezenţei trupelor străine în Ucraina, Macron a fost ferm convins că UE (şi posibil alte ţări occidentale din afara continentului) nu are nevoie de aprobarea Kremlinului.
„Ucraina este suverană. Dacă solicită prezenţa forţelor aliate pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să o accepte sau nu”, a afirmat preşedintele francez.
Întrebat despre atitudinea preşedintelui american Donald Trump, Macron a declarat că va „rămâne în contact” cu Washingtonul pentru a „evita alte accidente” şi a „reduce incertitudinea” cu privire la poziţia SUA.
Emmanuel Macron a vorbit vineri la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar în cadrul interviului a declarat că este pregătit să continue livrarea de echipamente militare avansate către Kiev. El a menționat posibilitatea de a trimite mai multe bombardiere Mirage 2000 din Franţa sau din alte ţări care le folosesc şi a precizat că Zelenski i-a cerut în mod special rachete ghidate şi drone.
În plus, a subliniat el, creşterea cheltuielilor militare ale Europei trebuie să fie însoţită de o preferinţă sporită pentru echipamentele militare europene, pentru a asigura autonomia strategică a continentului.
Macron s-a întâlnit vineri cu directorii puternicei industrii franceze de apărare, iar în interviu a declarat că le-a cerut să ajungă „la ţările europene care obişnuiesc să cumpere din Statele Unite". De exemplu, el a declarat că ţările care cumpără rachete Patriot ar trebui să li se ofere SAMP/T franco-italiene de ultimă generaţie şi că cei interesaţi de achiziţionarea de avioane de luptă F35 ar trebui să aibă ca alternativă modelul francez Dassault Rafale.
De asemenea, el a clarificat faptul că, deşi guvernul francez are în vedere o creştere puternică a rezervei militare (până la 80.000 de membri în 2030 faţă de 44.000 în prezent), nu are în vedere o revenire la serviciul militar obligatoriu, care pentru Macron „nu este o opţiune realistă”.
