Ideea independenţei Kosovo nu figurează în proiectul emisarului special ONU pentru provincie, Martti Ahtisaari, prezentat vineri la Belgrad şi Priestina. Reprezentantul ONU propune un Kosovo multietnic, dar care să se auto-guverneze într-o manieră democratică. Preşedintele sârb, Boris Tadici, a invitat liderii partidelor parlementare la o reuniune, pentru a fi informaţi despre propunerile mediatorului ONU. Ahtisaari a declarat că teritoriul, în prezent provincie a Serbiei a cărei majoritate albaneză cere independenţa, trebuie să aibă o Constituţie pentru consacrarea acestor principii. Statutul provinciei Kosovo, o problemă nerezolvată după destrămarea fostei Iugoslavii, are o importanţă vitală pentru viitorul regiunii.
Ahtisaari susţine o perioadă de tranziţie către o independenţă "condiţionată" a provinciei. În această perioadă, provincia va beneficia de o autonomie maximală, dar nu va avea armată şi nici statut de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Proiectul va fi prezentat în variantă detaliată secretarului general ONU, Ban Ki Moon, în luna martie. Documentul nu conţine nicio referire concretă la menţinerea suveranităţii sârbe sau la independenţă. Potrivit planului ONU, Kosovo va avea propriile simboluri naţionale, incluzând aici un drapel şi un imn care vor reflecta caracterul multietnic al provinciei.
Detaliile despre document au apărut în presă încă de săptămâna trecută, inclusiv privind posibilitatea ca Priestina să poată cere integrarea în organizaţii sau instituţii internaţionale. Proiectul ONU prevede înfiinţarea unei Forţe de Securitate multietnice şi profesioniste în Kosovo, dotată cu armament uşor şi subordonată unei structuri civile. Guvernul sârb nu este de acord sub nicio formă cu independenţa Kosovo, propunând o "largă autonomie" comunităţii albaneze şi insistând pentru menţinerea a ceea ce un diplomat numea "o membrană a suveranităţii sârbe".
Kosovo este administrat de ONU din 1999, după bombardamentele NATO întreprinse în scopul de a pune capăt politicii violente duse în Kosovo de regimul preşedintelui Iugoslaviei, Slobodab Miloşevici. Alianţa Nord Atlantică a bombardat Serbia timp de 11 săptămâni pentru a distruge infrastructura armatei iugoslave, angajată într-un conflict cu gherilele albaneze. În acest context, Occidentul nu este deschis opţiunii ca provincia Kosovo, cu populaţie albaneză în proporţie de 90 la sută să revină sub controlul Serbiei.
Astfel, planul conceput de emisarul ONU a fost primit cu mânie şi nemulţumire de către sârbii din Kosovo. Deşi în planul ONU nu se menţionează cuvântul independenţă, Kosovo se va bucura de drepturile pe care un stat suveran le are în mod normal, alături de câteva restricţii ce ar putea fi ridicate după o perioadă de timp. Această decizie a nemulţuit sârbii din provincie, care se tem deja pentru viitorul lor. Sârbii spun că verdictul se cunoştea dinainte şi au fost înşelaţi de ONU.
Antena 3
