Elveţia a activat clauza de salvgardare pentru muncitorii români, la un an de la liberalizarea accesului. Reacția MAE

Consiliului federal elveţian a decis activarea clauzei de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, informează MAE, precizând că secretarul de stat George Ciamba a avut o discuţie telefonică cu secretarul de stat Pascale Baerswyl, în cadrul căreia oficialul român a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană şi a arătat că aceasta este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piaţa locală a muncii.

”Această măsură are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoită în anul 2018 și are ca termen limită de aplicare 31 mai 2019”, se arată într-un comunicat MAE.

Măsura adoptată vizează exclusiv eliberarea de noi permise de ședere de tip „B” (durată de ședere între 1 și 5 ani), nerestricționând eliberarea de permise de tip „L” (durată de ședere sub un an) sau de tip „C” (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip „B” deja eliberate.   

Elveția: Măsura nu singularizează România

Partea elveţiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE.

Totodată, a rezultat că, potrivit datelor comunicate de către autoritățile elvețiene, în perioada iunie 2016-mai 2017 au fost acordate aproximativ 3900 permise de ședere de tip „B” pentru cetățenii români și bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1024 de permise.

Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip „B” în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piața locală a muncii.

În același timp, MAE consideră că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă şi non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor.

”Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală şi va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistența consulară necesară cetățenilor români aflaţi pe teritoriul Confederației Elvețiene”, se mai arată în comunicat.