Președintele sârb Aleksandar Vucic a propus duminică să găzduiască un summit ruso-american, după ce și Elveția a avansat astfel de propuneri, în urma cărora Kremlinul a estimat luni că este prematur să se vorbească despre locul unde se vor întâlni pentru a discuta despre soluționarea pașnică a conflictului din Ucraina președintele rus Vladimir Putin și viitorul președinte american Donald Trump, relatează agențiile Tanjug și EFE, citate de Agerpres.
„Multe țări își oferă serviciile ca locuri unde ipotetic s-ar putea realiza contacte, dar este prea devreme pentru a vorbi despre aceasta, întrucât deocamdată nu se desfășoară pregătiri substanțiale” pentru o astfel de întâlnire, a declarat la conferința sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
El a adăugat că există deocamdată doar o 'voință politică' a ambilor lideri asupra necesității desfășurării unui summit după învestirea lui Donald Trump din 20 ianuarie. 'Vom vedea apoi (ce se întâmplă) după schimbarea de administrație la Washington', a mai spus Peskov.
Președintele Vucic a declarat duminică seară că Serbia este pregătită să găzduiască o întâlnire Trump-Putin și să le asigure acestora securitatea necesară, relatează agenția Tanjug.
Vucic a evidențiat neutralitatea țării sale, care nu face parte din niciun bloc militar. 'În același timp, (Serbia) este țara unde președintele Trump are cel mai mare sprijin în toată Europa. Nicio țară nu se compară cu Serbia când vine vorba despre nivelul de sprijin pentru Trump', a susținut președintele sârb. 'Pe de altă parte, este țara unde președintele Putin este încă foarte, foarte popular. Așadar, cred că este un loc de pe Glob care ar fi foarte potrivit pentru amândoi' să aibă o întâlnire, crede președintele Vucic.
Kremlinul a asigurat săptămâna trecută că Rusia nu are precondiții pentru o întâlnire Putin-Trump și a salutat declarațiile președintelui ales al SUA prin care acesta s-a arătat dispus să rezolve problemele la masa negocierilor. Acesta din urmă a declarat luna trecută, la o conferință de presă, că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre și distrugeri de pe frontul din Ucraina și că va discuta cu președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui 'măcel'.
Cât despre poziția rusă cu privire la viitoare negocieri de pace, Peskov a subliniat că aceasta nu s-a schimbat, făcând aluzie la poziția deja enunțată de președintele Putin, care a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO.
De asemenea, Putin a declarat în decembrie că actuala situație de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului în estul Ucrainei, va trebui avută în vedere în orice negocieri, iar un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruși și ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuții.
Potrivit Rusiei, în negocierile desfășurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să îl semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să își limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat apoi categoric opoziția.
Rusia leagă însă soluționarea conflictului ucrainean și de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.
