Napoli, al treilea oraş ca mărime din Italia, riscă să intre în încetare de plăţi după ce o instanţă de judecată a respins un plan de restructurare a datoriilor primăriei, ajunse la aproximativ 1 miliard de euro, transmite Bloomberg, conform Mediafax.
"Napoli este, tehnic, în faliment. Dacă auditorii nu se vor răzgândi, Napoli nu va primi un împrumut cheie de la stat şi, asemenea Detroitului, va deveni incapabil să-şi plătească angajaţii sau să asigure servicii de bază pentru cetăţeni", a declarat pentru Bloomberg Riccardo Realfonzo, profesor de economie şi fost consilier local pe afaceri economice în Napoli.
Tribunalul regional a decis că planul de reducere a cheltuielilor bugetare şi restructurare a datoriilor prezentat de primăria din Napoli este nerealist.
Un împrumut de 220 milioane euro, cu maturitatea la 10 ani, obţinut anul trecut de la guvernul central nu va face decât să crească datoriile oraşului şi să reducă eficacitatea tăierilor de cheltuieli, consideră instanţa. Guvernul a plătit până acum 58 milioane euro din împrumut.
Municipalitatea susţine că nu va intra în încetare de plăţi. Primarul Luigi De Magistris a declarat că va face recurs la decizia magistraţilor. El a adăugat că îl va suna pe premierul Enrico Letta pentru a-i cere sfatul.
Decizia instanţei regionale deschide calea pentru intrarea oraşului cu 960.000 de locuitori în administrare specială.
Într-o situaţie similară s-a aflat şi Detroit, cel mai mare oraş american intrat vreodată în faliment. În luna iulie a anului trecut, justiţia a numit un administrator judiciar pentru Detroit, care acumulase datorii de 18 miliarde de dolari şi nu mai putea asigura servicii de bază pentru cetăţeni, de la salubritate la poliţie şi pompieri.
Costurile de finanţare plătite de guvernul italian au continuat să scadă în acest an, datorită încrederii investitorilor că criza datoriilor de stat din zona euro a fost depăşită. Cu toate acestea, salvarea oraşelor cu o situaţie financiară delicată, precum Napoli sau Roma, ar putea depăşi posibilităţile financiare ale guvernului central, care înregistrează deja cea mai ridicată datorie publică din Europa ca procent din PIB, cu excepţia Greciei.
De hotărârea curţii de apel depinde şi soarta celor peste 20.000 de angajaţi ai primăriei din Napoli, precum şi a furnizorilor, a companiilor de transport şi servicii publice.
Împrumutul obţinut anul trecut de la guvernul central şi invalidat de instanţă este condiţionat de reducerea cheltuielilor publice ale oraşului cu 700 milioane euro în perioada de maturitate de 10 ani. Primarul De Magistris a subliniat că oraşul şi-a redus deja cheltuielile, anul trecut, cu 200 milioane de euro.
Reprezentanţii guvernului central au precizat că urmăresc situaţia din Napoli şi sunt încrezători că vor fi găsite soluţii pentru oraşele care traversează dificultăţi financiare.
Consecinţele intrării primăriei Napoli în încetare de plăţi s-ar putea propaga dincolo de oraş. Mai multe bănci străine, printre care Barclays, Deutsche Bank şi UBS, au expuneri pe derivate financiare pe datoria oraşului.
Economia Italiei a ieşit din recesiune în trimestrul al treilea al anului trecut, după doi ani decontracţie. A fost cea mai îndelungată rundă de recesiune începând de la cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a patra din 2001.
Napoli şi regiunile de sud ale Italiei sunt mai sărace decât restul ţării şi au fost afectate mai dur de criză. Sistemul de transport public din oraş a fost aproape paralizat anul trecut din cauza grevelor şi accesului dificil la carburant auto. Napoli a traversat de asemenea în ultimii ani mai multe crize legate de salubritate, cu munţi de gunoaie pe străzi. În 2008, autorităţile estimau la un moment dat că pe străzile oraşului zac 30.000 de tone de deşeuri.
Produsul Intern Brut pe locuitor din Napoli reprezintă numai 65% din media naţională, iar economia ar putea fi incapabilă să facă faţă unor noi creşteri ale taxelor şi comisioanelor pentru serviciile municipalităţii.
Potrivit celor mai recente statistici, care datează din 2012, şomajul din Napoli era de 22,6%, mai mult decât dublu faţă de media naţională de la acel moment, de 10,7%.
