Aliații Ucrainei încearcă în toate felurile să evite o nouă confruntare cu Donald Trump, la summitul G7, în condițiile în care președintele american pare că a ieșit din războiul cu Iranul și își întoarce acum din nou privirea spre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, scrie Politico.
Trump s-a afișat bucuros și zâmbitor la sosirea în Franța, luni, la două zile după ce a împlinit 80 de ani. El a avut o interacțiune cordială cu președintele francez, pe care l-a criticat și atacat îndelung în ultima perioadă, făcând schimb de banalități politicoase cu acesta înainte de un summit care se prevede a fi încărcat și dificil.
Aliații G7 ai Statelor Unite nu sunt neapărat fericiți cu atitudinea Americii lui Trump, însă trebuie să găsească modalități să nu-l irite pe liderul american, în condițiile în care acesta a anunțat deja că, după încheierea războiului din Iran, vrea să-și „întoarcă privirea” spre Ucraina.
„Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm”, a spus Trump, în prezența lui Emmanuel Macron, care a încercat să mențină o atitudine cordială față de președintele american.
„25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați. N-ar trebuie să se întâmple”, a spus Trump.
Astfel de cuvinte nu-s îmbucurătoare deloc pentru aliații europeni ai Ucrainei.
În spatele cortinei, oficialii europeni se tem că Trump, eliberat acum de războiul pe care tot el l-a deschis împotriva Iranului, ar putea să încerce să-și reia controlul asupra discuțiilor de pace din Ucraina, lăsându-i în acest fel pe dinafară și deraind strategia de presiune maximă împotriva Rusiei.
Situația este cu atât mai complicată cu cât Ucraina pare că înregistrează succese reale pe front, iar Rusia pierde rapid orice formă de inițiativă avea până la începutul acestui an.
„Un Trump distras (de la discuțiile pe Ucraina – n. red.) nu era neapărat ceva rău”, a declarat un diplomat european anonim.
Trump se va alătura, marți, celorlalți lideri G7 și lui Volodimir Zelenski, pentru o discuție de două ore pe tema războiului din Ucraina.
De partea sa, Zelenski a tot spus public că implicarea Statelor Unite rămâne cheia încheierii războiului – el a mai spus și că, după o discuție cu Trump de duminică, au apărut „noi idei bune care ar putea să ne ducă mai aproape de pace”.
„Președintele are o inimă umanitară și vrea ca acest război să se rezolvă pentru a se opri măcelul. Președintele și echipa sa au lucrat foarte mult pentru a opri războiul dintre Rusia și Ucraina și este optimist că, până într-un final, vom avea un acord de pace”, a spus un oficial anonim din administrația Trump.
Pentru europeni, însă, aserțiunea lui Trump de luni, conform căreia vede o „cale de ieșire” după discuții cu Putin și Zelenski înseamnă că există o șansă reală ca ei să fie marginalizați din nou.
Emmanuel Macron a încercat să argumenteze, luni, că în condițiile în care Europa achită acum nota de plată pentru armele ucrainenilor, ea ar trebui să aibă și un cuvânt de spus în negocieri.
„Tipul corect de negociere este acela în care Rusia și Ucraina stau la masă, iar europenii și americanii sunt lângă ei”, a spus Macron într-un interviu recent pentru un post francez.
Opinii divergente
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, luni, într-o discuție cu jurnaliștii, că creșterea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să se afle în fruntea agendei summitului G7.
„Europa își menține sprijinul neclintit pentru Ucraina”, a spus von der Leyen, precizând că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de blocul european acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru anul acesta și pentru anul viitor.
„Pentru treimea rămasă, avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”, a adăugat ea. „Acest subiect va fi discutat la summit”.
Făcând referire la strategia Europei de a menține Ucraina cât mai aproape, von der Leyen a salutat și faptul că miniștrii au convenit săptămâna aceasta deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.
„Ucraina și-a făcut partea, așa că trebuie să ne-o facem și noi pe-a noastră”, a spus ea.
Șefa Comisiei a anunțat granturi europene suplimentare în valoare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina și un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei sale de apărare, prin programul SAFE.
Antonio Costa a declarat că „unitatea și hotărârea G7 sunt esențiale” pentru încheierea unui conflict care durează deja mai mult decât Primul Război Mondial.
După ce au preluat de la Statele Unite cea mai mare parte a poverii sprijinului pentru Ucraina, liderii UE încearcă să obțină susținerea Americii lui Trump pentru o poziție comună de negociere în eventualele discuții viitoare cu Rusia, potrivit unor oficiali de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului despre pregătirile confidențiale pentru summit.
„Este important ca celelalte state G7, în special Statele Unite, să nu-și slăbească poziția de susținere a Ucrainei”, a declarat săptămâna trecută, pentru jurnaliști, un oficial din cancelaria lui Macron.
Trump își trimite din nou emisarii la Kremlin
Însă, înainte ca discuțiile să înceapă cu adevărat, Trump le-a oferit europenilor motive de îngrijorare, începând cu o convorbire telefonică îndelungată, de ziua sa, cu dictatorul Vladimir Putin.
„Am avut ieri o discuție foarte bună cu președintele Zelenski și cu președintele Putin și cred că poate putem face ceva în această privință”, a spus Trump. „Cred că amândoi sunt foarte deschiși”.
Temerile europenilor au fost accentuate de Iuri Ușakov, consilierul lui Putin, care a anunțat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor călători la Moscova în viitorul apropiat.
Două întrebări vor domina, probabil, discuțiile de marți: cum poate fi convins Putin să negocieze serios pentru pace și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei.
În privința primei chestiuni, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta ar urma să înăsprească măsurile împotriva flotei din umbră de petroliere rusești și să mențină plafonul aplicat prețului petrolului rusesc.
Există, însă, puține indicii că Statele Unite, care au relaxat sancțiunile asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale, ar dori să procedeze la fel sau să aloce fonduri suplimentare pentru susținerea efortului de război al Ucrainei.
Cealaltă problemă delicată este cine ar trebui să conducă eventualele negocieri și ce abordare ar trebui adoptată. Zelenski a insistat, în recentele întâlniri cu liderii UE, că Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, nu în calitate de mediator, ci de aliat cu interese comune.
Înaintea summitului G7, oficiali europeni și ucraineni au declarat că vor să obțină sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă de negociere, care să excludă orice sugestie potrivit căreia Kievul ar trebui să cedeze teritorii.
Germania, Franța și Regatul Unit — grup cunoscut drept „E3” — au făcut săptămâna trecută primii pași prudenți spre un dialog direct cu regimul de la Moscova, trimițându-și reprezentanții în capitala rusă pentru discuții cu ministrul adjunct de externe, Mihail Galuzin.
Cele trei țări au adoptat o abordare prudentă și au repetat cererile liderilor UE privind un armistițiu complet și imediat, garanții solide de securitate pentru Ucraina și folosirea actualei linii a frontului drept punct de plecare pentru eventualele negocieri.
Dar, dacă Trump se implică, este posibil ca el să nu împărtășească viziunea Europei asupra modului în care ar trebui purtate discuțiile — sau chiar să nu-i dorească pe europeni la masa negocierilor.
„Se dovedește că singura persoană de pe planetă care poate aduce cele două părți împreună și poate încerca să negocieze încheierea acestui război este președintele Trump. Acest lucru spune multe despre rolul președintelui pe scena mondială”, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump.
Ştiri video recomandate
