Descoperire tulburătoare după analiza dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Croația

Incidentul nu s-a soldat cu victime.

Investigatorii croați au stabilit că bomba nu conținea explozivi clasici, ci o substanță neidentificată, transmite presa internațională, citând oficiali ai parchetului din Zagreb.

Anchetatorii nu au vrut să dezvăluie ținta dronei sau cine a lansat-o.

Autoritățile de la Budapesta au anunțat la vremea respectivă că drona Tupolev TU-141 a fost depistată în spațiul aerian ungar, după ce a traversat spațiul aerian al României, fiind anterior detectată deasupra Ucrainei.

Drona a zburat la altitudinea de 1.000 de metri și s-a prăbușit la 7 minute după ce a intrat în spațiul aerian croat.

Incidentul a survenit la două săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.

Drona rusească a rămas fără parașută

Potrivit maiorului Mile Tomic din Comandamentul forțelor armate ale Croației, la locul prăbușirii au fost găsite resturile unei bombe de aviație OFAB 100-120 și ale unei rachete AVU-ET 350F, atașată de partea frontală a bombei.

Bomba originală ar fi trebuit să conțină între 40 şi 46 kg de TNT.

Potrivit anchetatorilor croați, s-a stabilit că a avut loc o explozie şi că bomba de aviație conținea "o substanță cu energie înaltă", dar neconvențională, care s-a descompus integral în explozie, ceea ce împiedică identificarea sa.

O analiză detaliată a fragmentelor metalice a arătat că drona a căzut pe pământ din cauza unei defecțiuni a parașutei, însă nu au fost găsite urme de explozivi comerciali sau militari, precum trinitrotoluen (TNT).

‹ ›

În loc de trotil, o substanță organică necunoscută

În schimb, bomba era încărcată cu o pulbere organică, pe care explozia a descompus-o în gaze, așa încât nu a fost posibil să fie identificată, a indicat Ivana Bacic, o expertă în explozivi.

Chiar dacă incidentul nu a produs victime, explozia dronei a avariat  96 de mașini, pagubele fiind estimate la aproape 90 de mii de dolari.

Procurorul Jurica Ilici din cadrul parchetului din Zagreb a calificat incidentul din 10 martie drept unul "grav la adresa securității țării".

Alți oficial croați au subliniat că lucrul cel mai important este ca astfel de incidente să nu se mai întâmple, şi că atât NATO, cât şi Croația au tras învățăminte de pe urma lui.

Croația este din 2009 stat membru al NATO.

Foto principală și galerie: resturile dronei prăbușite lângă Zagreb și dronă model TU-141 din epoca sovietică