?Dacă nu ajungem la un acord cu Rusia privind demarcarea graniţei maritime la nivel bilateral, am putea apela la dreptul internaţional?, a dezvăluit Oleksandr Kupcişîn, făcând referire la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.
Cele două state se află în dispută privind stabilirea graniţelor de la începutul anilor 90. Ucraina insistă ca graniţa să fie trasă în Strâmtoarea Kerci, ce leagă Marea Azov de Marea Neagră, ce ar corespunde graniţei administrative ce exista între Rusia şi Ucraina în cadrul URSS.
Rusia susţine că apele teritoriale interne nu făceau subiectul granieţelor în epoca sovietică, iar principiul nu se poate aplica.
Ministerul ucrainean de Externe a arătat că cele două state nu au făcut nici un progres în cadrul discuţiilor de la Kiev, pe 21-22 ianuarie.
Acelaşi oficial ucrainean declara, marţi, după ce Curtea de la Haga şi-a anunţat verdictul în procesul intentat de România, că "Ucraina este satisfăcută de compromisul înţelept al CIJ" şi că "ambele părţi sunt obligate să respecte această decizie şi să ia toate măsurile necesare pentru a o implementa.
Rusia se pronunţă pentru folosirea în comun a strâmtorii Kerci şi insistă pentru crearea unei corporaţii ruso-ucrainene. "Rusia propune soluţionarea problemei privind strâmtoarea Kerci prin crearea unei zone de suveranitate în strâmtoarea Kerci cu o lungime de 500 de metri. În special, noi propunem ca graniţa să treacă pe mijlocul canalului Kerci-Enikale şi, de asemenea, să folosim împreună strâmtoarea Kerci", declara, la sfârşitul lunii ianuarie, ambasadorul cu însărcinări speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Aleksandr Tolkaci.
Diplomatul sublinia atunci că orice aspiraţie euroatlantică a Ucrainei, în special intrarea în UE şi NATO, presupune că ţara şi-a rezolvat şi reglementat toate problemele, inclusiv cele frontaliere. "Ucraina doreşte să îşi rezolve rapid toate aceste probleme şi să se delimiteze de Rusia dintr-un singur motiv, intrarea cât mai curând posibil a ei în UE şi NATO?.
Antena3.ro
