Preşedintele Traian Băsescu a sosit în ţară după ce a luat parte la Berlin, la manifestările dedicate aniversării a 50 de ani de la semnarea tratatului care sta la baza formarii Uniunii Europene. Preşedintele a declarat la sosirea pe aeroport că Tratatul de la Berlin este cel mai important document la care România a lucrat alături de celelalte state membre. Declaraţia e în primul rând un mesaj politic care se adresează cetăţenilor UE şi mai puţin statelor, a precizat şeful statului, subliniind că instanţa supremă recunoscută de Uniune este însuşi cetăţeanul. ?Acest lucru îl găsim şi în Constituţia noastră. Stăpânul Europei nu sunt statele, ci cetăţenii în ansamblul lor?, a precizat Traian Băsescu.
Liderii europeni au adoptat declaraţia care marchează 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fixând anul 2009 ca termen limită pentru soluţionarea impasului instituţional al Uniunii. Cancelarul german, care asigură preşedinţia semestrială a UE, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso şi preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, au semnat documentul într-un cadru oficial, la Muzeul de Istorie din Berlin, în prezenţa liderilor celor 27 de state UE.
Şefii de stat şi de guvern ai ?celor 27? se află la Berlin pentru aniversarea celor 50 de ani de la semnarea ?actului de naştere? al actualei Uniuni. Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au fost întâmpinaţi de cancelarul german, Angela Merkel, în calitate de gazdă şi preşedinte în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene, şi de soţul acesteia. De altfel, aproape toţi şefii de stat au venit împreună cu soţiile lor, ca şi oficialii europeni.
Imagini ale sosirii preşedintelui Traian Băsescu la Berlin: {v}basescu_europa{/v}
UE va avea Consituţie până în 2009
?Declaraţia de la Berlin? relevă succesele integrării europene dar şi provocările cu care se confruntă astăzi continentul. Declaraţia este menită să dea un nou impuls Uniunii Europene, care resimte încă şocul respingerii Tratatului Constituţional, la referendumurile din Franţa şi Olanda. Textul prevede că Uniunea ?va fi pusă pe noi baze comune până la alegerile europene din 2009?, ceea ce presupune intrarea în vigoare a unei noi Constituţii în locul celei respinse. Cancelarul german Angela Merkel, al cărei guvern a elaborat Declaraţia, nu a precizat totuşi cum se va reuşi adoptarea Constituţiei, iar unii membri se îndoiesc că obiectivul va putea fi realizat.
Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism: UE are nevoie de o Constituţie - {a}leonard_orban{/a}
Discursul preşedintelui Băsescu, în VIDEO NEWS/România
Download Declaraţia de la Berlin (PDF)
Tratatul de la Roma ? un document care a făcut istorie
Tratatul de la Roma este considerat actul de naştere al comunităţii europene. La 25 martie 1957, un grup de oameni politici vizionari din 6 ţări deschideau calea către construirea Europei prin integrare economică, semnând la Roma un tratat prin care au pus bazele Comunităţii Economice Europene. Reuniţi pe colina Capitoliului, la Roma, reprezentanţii guvernelor din Franţa, Germania, Olanda, Belgia şi Luxemburg au parafat un tratat care viza crearea unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene.
Germania a fost reprezentată de cancelarul Konrad Adenauer, iar Belgia de ministrul de Externe Paul-Henri Spaak, două nume care au rămas în istoria construcţiei europene. Structura nou creată, sub numele de Comunitatea Economică Europeană, îşi propunea să creeze o piaţă comună, bazată pe libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, prin suprimarea barierelor vamale dintre statele membre. În aceeaşi zi, cei şase au creat şi Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (Euratom). Cele două tratate au fost ratificate rapid şi au intrat în vigoare în 1 ianuarie 1958.
Ele au reprezentat, încă din momentul semnării, un impuls multaşteptat pentru susţinătorii construcţiei europene, afectată de eşecul proiectului Comunităţii Europene a Apărării. Proiectul, care viza, la câţiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, crearea unei armate europene care să răspundă în faţa instituţiilor supranaţionale, a divizat profund europenii. Deşi a fost adoptat de guvernele francez, german, italian şi de cele trei ţări din Benelux, proiectul nu a fost ratificat în 30 august 1954 de Parlamentul de la Paris, deoarece a fost respins de deputaţii comunişti şi gaullişti.
Construcţia europeană primea astfel o lovitură grea după începutul promiţător marcat de Declaraţia Schuman, numită astfel după numele ministrului francez de Externe, Robert Schuman. Vizionarul om politic francez a propus Republicii Federale Germane, în 9 mai 1950, să creeze, alături de Franţa, o uniune a cărbunelui şi oţelului. Declaraţia Schuman s-a transformat doi ani mai târziu în Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECA), la care au aderat Franţa, Germania, Olanda, Belgia şi Luxemburg.
Antena 3
