De cinci săptămâni, China face exerciții de forță în Indo-Pacific și îl testează pe Trump, ca să vadă „cât de departe poate merge”

În doar cinci săptămâni, China și-a demostrat forța maritimă în Indo-Pacific pentru a transmite un mesaj de supremație vecinilor din regiune. Însă în același timp, testează și reacția unui rival mai mare: Donald Trump. De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump și echipa sa s-au concentrat pe strategia economică față de China, inițiind un război comercial prin impunerea unor tarife tot mai dure, dar au păstrat tăcerea în ceea ce privește escaladarea militară a Chinei în mările Indo-Pacificului. Lucrurile încep însă să se schimbe, scrie The Guardian într-o analiză.

Pe 1 aprilie, Departamentul de Stat al SUA a condamnat „activitățile militare agresive și retorica provocatoare” ale Beijingului, ca reacție la exercițiile militare neanunțate din Strâmtoarea Taiwan, care s-au intensificat recent și par să simuleze o invazie reală. Declarația a venit după vizita secretarului apărării, Pete Hegseth, în regiune, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru Japonia și Filipine. El a subliniat că politica Washingtonului privind Taiwanul nu s-a schimbat, iar Pentagonul a reiterat că China rămâne cea mai mare amenințare pentru SUA.

Totuși, aliații americani din Indo-Pacific așteaptă aceste asigurări direct de la Trump, care nu și-a clarificat poziția privind Taiwanul. Întrebat în februarie despre acest subiect, fostul președinte a refuzat să răspundă și nu a mai comentat public de atunci. De altfel, Trump este cunoscut pentru faptul că își contrazice frecvent consilierii și adoptă poziții imprevizibile în dosare globale importante, inclusiv în negocierile pentru încetarea focului în Ucraina sau în politica tarifară.

„Chinezii urmăresc cu atenție ce se întâmplă în administrația Trump și testează cât de departe pot merge,” a declarat Malcolm Davis, analist principal la Institutul Australian de Politici Strategice.

Davis avertizează că, în cadrul acestui „test”, apele din jurul Chinei vor deveni tot mai tensionate. Exercițiile din Strâmtoarea Taiwan vor continua să se intensifice, iar Beijingul va viza tot mai agresiv statele cu care are dispute teritoriale, precum Filipine și Japonia.

„China va fi dispusă să-și asume riscul unor victime în Filipine, prin ciocniri navale, de exemplu. Ar putea trece de la tunuri cu apă la tactici mai agresive”, spune Davis. „Obiectivul este să intimideze Manila pentru a accepta interesele Chinei.”

Gradul de implicare militară al SUA în Indo-Pacific și modul în care Washingtonul ar trebui să apere Taiwanul sunt subiecte de dezacord în interiorul echipei lui Trump, potrivit unui fost oficial al Departamentului de Stat care a lucrat în primele săptămâni ale administrației.

„Există mai multe tabere în competiție – ca într-o curte regală – care se luptă pentru influență asupra lui Trump,” a spus acesta. „Politica față de Taiwan împarte clar echipa: pe de-o parte sunt conservatorii tradiționali în securitate națională, precum Marco Rubio și Mike Waltz, iar pe de altă parte, cei din tabăra MAGA.” Încă nu este clar de partea cui se situează Trump.

Sam Roggeveen, directorul programului de securitate internațională de la Lowy Institute, a afirmat că se știe că o parte a echipei lui Trump dorește să retragă SUA din Europa, dar nu este deloc sigur că el vrea să compenseze cu o implicare mai mare în Asia.

Cert este însă că Trump, în stilul său caracteristic, este deschis la negocieri ample care combină aspecte comerciale cu dosare geopolitice majore – și își poate schimba poziția într-un interval de doar câteva zile.

Beijingul urmărește cu atenție cum evoluează atitudinea lui Trump

Dacă Vladimir Putin ar putea încheia o „înțelegere mare” cu Trump – oferind concesii economice în schimbul recunoașterii unor teritorii ucrainene – China ar putea încerca o strategie similară cu Taiwanul.

Această posibilitate stârnește îngrijorare printre aliații SUA din Indo-Pacific, spune Jenny Schuch-Page, consultant principal în energie și sustenabilitate la Asia Group din Washington. „Chiar și simpla perspectivă a unei 'înțelegeri mari' cu China va face ca țările din Asia de Sud-Est să devină mai reticente față de modul în care vor fi tratate în ecuația globală,” afirmă ea.

Întrebat dacă Beijingul urmărește o astfel de negociere, purtătorul de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, Liu Pengyu, nu a comentat direct, dar a declarat că China „regretă profund” criticile SUA privind exercițiile militare din apropierea Taiwanului, pe care le consideră o „denaturare a faptelor și un amestec în treburile interne ale Chinei.”

Ce pare să-l intereseze cel mai mult pe Trump este menținerea competitivității SUA față de China, care conduce deja în domenii precum inteligența artificială, robotică, vehicule electrice și internetul 6G.

Lipsa unei strategii pe termen lung în relația cu China este o problemă majoră, susține Danny Russel, fost diplomat american și vicepreședinte pentru securitate internațională la Asia Society Policy Institute.

El critică și decizia de a concedia cercetători specializați în China din cadrul CIA, descriind-o drept un gest periculos care afectează capacitatea SUA de negociere și securitate. Potrivit unui raport Reuters, Beijingul ar încerca deja să recruteze acești specialiști. Un exemplu de „auto-sabotaj”, spune Russel, este tăierea fondurilor pentru Radio Free Asia, care oferea informații valoroase din regiuni greu accesibile, precum China sau Coreea de Nord.

„Este un fel de dezarmare unilaterală în domeniul informațional, tocmai când China, Rusia și Coreea de Nord își intensifică ofensiva mediatică,” a afirmat el. „E o mare diferență între austeritate și auto-sabotaj.”

Această situație devine o problemă și pentru Australia, partener tradițional al SUA în schimbul de informații. Potrivit lui Davis și Roggeveen, China își va intensifica misiunile în apele internaționale din apropierea Australiei, ceea ce face ca accesul la date precise despre acțiunile Beijingului să fie esențial.

Un exemplu concret este nava de cercetare chineză Tan Suo Yi Hao, care a înconjurat Australia timp de două săptămâni, cartografiind cabluri de comunicație submarine – infrastructură esențială care asigură totul, de la emailuri până la schimburi de informații militare.

Întrebat despre acest incident, premierul australian Anthony Albanese a declarat: „Mi-aș fi dorit să nu fie acolo” – o reacție care reflectă lipsa de opțiuni în lipsa unui semnal clar din partea Washingtonului.

Fără o poziție fermă și coerentă a lui Trump în privința regiunii, e posibil să vedem tot mai multe nave chineze în zonă.