Cursa pentru Casa Albă. Harta colegiilor electorale din SUA

Alegerile generale pentru Casa Albă sunt reprezentate de două tipuri de vot: votul popular şi votul electoral. Este vorba despre sistemul Colegiului Electoral, în care americanii nu votează direct, tehnic vorbind, pentru preşedintele sau vicepreşedintele lor. Ei votează în fiecare stat un grup de electori care le reprezintă opţiunea de vot în cadrul votului electoral. Prin acest sistem, votul popular naţional nu are nicio semnificaţie finală, fiind posibil ca voturile electorale acordate în baza alegerilor statului să producă un rezultat diferit faţă de votul popular naţional. Ultima oară când s-a întâmplat asta a fost în 2000, când George W. Bush a obţinut o majoritate a voturilor electorilor, însă dacă s-ar fi totalizat voturile populaţiei ar fi pierdut.
Ce este Colegiul Electoral?
Colegiul Electoral este un grup de cetăţeni desemnaţi de un stat să voteze pentru preşedinte şi vicepreşedinte în numele cetăţenilor acelui stat. Procesul alegerii acestor electori variază de la un stat la altul, dar, de regulă, partidele politice nominalizează electorii la convenţiile de partid sau printr-un vot în cadrul comitetului central al partidului. Votanţii din fiecare stat, optând pentru un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleg practic electorii din partea partidului respectiv. Colegiul Electoral alege apoi preşedintele.
Numărul total de electori este egal cu numărul de aleşi ai statelor în camerele Reprezentanţilor (435) şi Senatului (100). În plus, Districtul Columbia, care nu este stat şi care nu are reprezentant cu drept de vot în Congres, are alocate trei voturi pentru capitala Washington. În total sunt 538 de voturi în Colegiul Electoral, astfel că un candidat la preşedinţie trebuie să obţină o majoritate de 270 de voturi pentru a câştiga.
Cum votează electorii?
Toate statele, mai puţin Maine şi Nebraska, alocă voturile electorale conform unui aranjament în care câştigătorul ia tot potul. Astfel, candidatul care primeşte majoritatea votului populaţiei dintr-un stat, ia toate voturile electorale ale statului respectiv. În cazul celor două excepţii, câştigătorul votului popular primeşte două voturi electorale, iar câştigătorul fiecărui district de congres primeşte un vot electoral.
Cum sunt distribuiţi electorii?
Acest sistem este în defavoarea partidelor mici, care au foarte puţine şanse să câştige voturile electorale ale unui stat şi cărora le este imposibil să câştige în suficiente state cât să poată alege un preşedinte. Prin acest sistem însă se doreşte ca fiecare stat american să aibă un cuvânt de spus în cadrul alegerilor. Totul este raportat la numărul de locuitori din statul respectiv, această proporţionalitate fiind dată de numărul ?reprezentanţilor? din Congres. Dacă la Senat există doi aleşi pentru fiecare stat al SUA, în Camera Reprezentanţilor numărul aleşilor este proporţional cu populaţia statului, cu condiţiile ca fiecare stat să aibă cel puţin un ?reprezentant?, iar număul lor total să fie de 435 de membri. Exemplu: California, cel mai populat stat american, are 53 de ?reprezentanţi?, iar cu cei doi senatori se ajunge la un număr de 55 de electori. Vedeţi mai jos harta cu repartizarea electorilor în fiecare stat american.

Când votează electorii?
Electorii se adună de regulă în reşedinţele de stat în decembrie şi votează. Voturile electorale sunt sigilate şi trimise preşedintelui Senatului la Washington, unde sunt numărate în prezenţa unei sesiuni reunite a Congresului, în luna ianuarie.
Dacă niciun candidat la preşedinţie nu câştigă o majoritate de voturi electorale, cel de-al 12-lea Amendament prevede ca alegerile prezidenţiale să fie decise de Camera Reprezentanţilor. În asemenea situaţie, Camera alege preşedintele prin majoritate absolută de voturi, fiecare ?reprezentant? având de ales între cei mai bine trei candidaţi clasaţi în funcţie de voturile electorale. Fiecare stat va oferi un singur vot. Ca regulă adiţională, delegaţiile din cel puţin două treimi ale statelor SUA trebuie să fie prezente pentru ca votul să aibă loc.
Camera va continua procesul de vot până când este ales un preşedinte. Dacă acesta nu este ales până la 20 ianuarie, data oficială a numirii în funcţie a noului preşedinte, vice-preşedintele va deveni preşedinte interimar. Dacă nici acesta nu este cunoscut, atunci actualul purtător al Camerei Reprezentanţilor preia funcţia de preşedinte interimar până când un preşedinte sau vicepreşedinte ales este numit.
De asemenea, dacă niciun candidat pentru postul de vicepreşedinte nu câştigă o majoritate de voturi, Senatul este cel care decide prin vot majoritar între primii doi candidaţi. Delegaţiile din cel puţin două treimi ale statelor SUA trebuie să fie prezente pentru ca votul să aibă loc şi în acest caz, însă aici nu se mai aplică majoritatea absolută, ci este luat în considerare votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Cornel Preda, Antena3.ro