Preşedintele guvernului autonom catalan, Artur Mas, a convocat alegerile cu doi ani înainte de termen, în speranţa că electoratul îi va da mandatul să negocieze noi relaţii cu Madridul. Dar, în locul majorităţii absolute pe care o spera, partidul său a pierdut 12 din cele 62 de mandate deţinute în parlamentul regional.
Analiştii politici cred că partidul naţionalist a fost sancţionat pentru că nu revendica, deschis, independenţa şi lăsa să se înţeleagă că s-ar mulţumi şi cu autonomia bugetară. În plus, Artur Mas duce aceeaşi politică de austeritate ca şi guvernul de centru-dreapta de la Madrid. Numeroşi alegători au acordat mai multă încredere stângii naţionaliste, care se pronunţă făţiş pentru indepedenţă şi şi-a dublat numărul de mandate în parlament.
Catalonia a ajuns cea mai îndatorată provincie spaniolă, în ciuda economiei sale dezvoltate. Ideea separării de Spania a câştigat teren pe fondul crizei, deoarece catalanii cred că guvernul de la Madrid reţine o parte prea mare din impozitele plătite de ei.
Eventuala secesiune este, deocamdată, de domeniul unui viitor mai îndepărtat, dar nostalgicii dictaturii lui Franco se arată, deja, îngrijoraţi de această posibilitate.
Cu prilejul comemorării unui erou al regimului franchist, simpatizanţii acestuia au jurat, la Madrid, să apere cu orice preţ unitatea Spaniei.
