Curtea Penală Internaţională (CPI), primul tribunal permanent pentru crime de război, defineşte crimele de război drept „încălcări grave” ale Convenţiilor de la Geneva, un drept umanitar care trebuie respectat într-un război. Profesorul Jonathan Hafetz, care ţine cursuri de drept penal internaţional şi securitate naţională la Seton Hall University School of Law, a declarat pentru agenţia de presă Reuters că execuţia civililor, aşa cum se observă la Bucea, constituie o „crimă de război clară”, scrie Adevărul.
Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, a declarat luni că există patru surse principale de dovezi privind crimele de război comise la Bucea: informaţii colectate de Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv din surse de informaţii, eforturile întreprinse pe teren de Ucraina pentru a dezvolta cazul, materialele obţinute de organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU şi ONG-uri şi constatări - fotografii, interviuri etc. - ale presei internaţionale independente.
Poate fi făcut Putin responsabil pentru acţiunile trupelor sale?
Procurorul ar putea argumenta că Putin şi cercul său apropiat au comis crime de război ordonând direct un atac ilegal sau au ştiut că se comit crime şi nu au reuşit să le prevină. Aceste lucruri sunt greu de demonstrat în mod izolat, dar, dacă se potrivesc unui model constatat pe larg în Ucraina, devin mai convingătoare. Statele Unite au acuzat Rusia de crime de război chiar înainte de descoperirea masacrului de la Bucea. Philippe Sands, profesor la University College London, a declarat pentru Associated Press: „Trebuie de dovedit că au ştiut sau că ar fi putut şti sau ar fi trebuit să ştie. Există un risc real ca în trei ani să ajungi cu procesele doar împotriva reprezentanţilor de nivel mediu, iar principalii responsabili pentru această grozăvie - Putin, Lavrov, ministrul Apărării, oamenii din serviciile de informaţii, militarii şi finanţatorii care oferă sprijin - să scape”.
Deşi nu este semnatară a Statului de la Roma al CPI, Ucraina a aprobat o anchetă care se referă la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. CPI poate emite mandate de arestare dacă procurorii demonstrează că există „temeiuri rezonabile” cu privire la comiterea de crime de război. Dar sunt puţine şanse ca Rusia să coopereze în acest dosar şi CPI nu poate judeca în absenţă. Ezitarea Statelor Unite de a se alătura instanţei este, de asemenea, incomodă din punct de vedere diplomatic şi probabil ar putea genera acuzaţii de „ipocrizie occidentală”.
Însă Sullivan a declarat luni: „Deşi nu sunt semnatare, totuşi Statele Unite au reuşit în trecut să colaboreze cu CPI în alte contexte. Dar există o varietate de motive pentru care s-ar putea lua în considerare locuri alternative”. Ce înseamnă „locuri alternative”? ONU pare un punct de plecare evident. Dar există o problemă cu trecerea prin Consiliul de Securitate al ONU, deoarece Rusia este membru permanent. „Este greu de imaginat că nu vor încerca să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceva”, a remarcat Sullivan, potrivit sursei citate.