Croația, stat membru al UE care se învecinează la est cu Serbia, ar putea deveni o opțiune simplă pentru acei refugiați care doresc să ajungă în Austria și în Germania pentru a cere azil, fără să mai fie nevoiți să treacă prin Ungaria.
Ungaria se pregătește să termine construcția unui gard de 175 de kilometri de-a lungul frontierei sale cu Serbia, și de aceea este posibil ca imigranții să încerce să ajungă, din Serbia, în Croația și România, pentru a intra din nou pe teritoriul ungar printr-un punct de trecere al frontierei mai puțin păzit.
"Când Ungaria va termina gardul, sunt posibile două scenarii: fie refugiații ocolesc prin Croația, fie — iar în opinia mea acest scenariu este mai probabil — vor trece prin România", a declarat pentru agenția de presă spaniolă Drago Zuparic, de la Institutul pentru Imigrație din Zagreb.
Dat fiind că o mare parte a frontierei sârbo-croate este situată de-a lungul fluviului Dunărea, este de așteptat ca refugiații să încerce să intre în Croația printr-o zonă nefluvială numită "segmentul verde", situată la sud de orașul croat Vukovar, a explicat Zuparic. Odată ajunși în Croația, drumul cel mai scurt pentru a ajunge într-o țară din spațiul Schengen ar fi să intre în Ungaria, de exemplu dinspre regiunea croată Barania (nord), aflată la 100 de kilometri de punctul de frontieră croato-sârb. O altă posibilitate ar fi să călătorească pe autostrada A3 preț de 300 de kilometri, către frontiera cu Slovenia.
Odată aflați în zona Schengen, refugiații speră să poată ajunge mai ușor în țările din centrul și nordul Europei, în principal Austria, Germania și Suedia. "Este greu să prevedem câți refugiați vor ajunge în Croația. Ar putea fi vorba de sute, mii sau zeci de mii", spune Zuparic.
Autoritățile croate consideră că țara lor va fi doar o zonă de tranzit și într-o măsură mult mai mică destinația finală pentru acești refugiați. Potrivit lui Zuparic, este posibil ca refugiații să prefere să treacă din Serbia în România, înainte de a încerca din nou să ajungă în Ungaria, deoarece această rută ar fi mai scurtă.
Între timp, mai multe instituții ale statului croat specializate în imigrație și gestionarea crizelor umanitare intenționează să se reunească în următoarele zile pentru adoptarea unui plan comun de primire a imigranților. "Deși este o țară săracă, Croația va face tot ce poate", fiindcă locuitorii acestei țări "știu din proprie experiență ce înseamnă să-ți abandonezi căminul" din cauza războiului, a declarat Pavle Kalinic, șeful Biroului croat pentru situații de urgență, referindu-se la conflictele balcanice din anii 90 ai secolului trecut.
"Unitățile Ministerului de Interne sunt la nivel maxim de alertă. Sistemul de primire a refugiaților este pregătit și poate fi activat imediat", a anunțat Ministerul de Interne croat într-un comunicat de presă. Totodată, în Slovenia vecină, autoritățile dau asigurări că sunt pregătite pentru un eventual val de refugiați veniți din Croația. "Deocamdată, Slovenia nu se află sub presiunea imigrației, dar ne pregătim pentru această posibilitate", a declarat în această săptămână ministrul adjunct de interne Bostjan Sefic. Însă unii experți, precum Klemen Groselj, profesor la Facultatea de Științe Sociale din Liubliana și expert în securitate, au avertizat recent că Slovenia s-ar putea confrunta cu un aflux de zeci de mii de refugiați.
