Criza politică din Italia ar putea provoca o prăbușire a zonei euro

Fostul șef al Băncii Centrale Europene, cunoscut și sub numele de ”Super Mario”, este văzut în Europa drept salvatorul stabilității italiene, a scos țara din criza COVID și a prezentat un  plan de reformă pentru economia italiană, care a primit peste 100 de miliarde de euro de la UE, pentru a aduce fondul de reconstrucție în trezorerie.

Bruxelles-ul pariază că Draghi va rămâne în funcție până la alegerile obișnuite din primăvara anului viitor, când ce era mai rău din UE se va termina.

Un cadou pentru Putin

Căderea lui Mario Draghi ar fi un cadou pentru Vladimir Putin. Din start, Mișcarea cinci stele a fost considerată prietenă a Rusiei, ca și colegii lor din Liga populistă de dreapta.

De săptămâni întregi au cerut încetarea livrărilor de arme către Ucraina, un fel de pace forțată pe cheltuiala Kievului și restabilirea ”relațiilor normale” cu Moscova. Prim-ministrul Draghi a fost cel care a susținut la Bruxelles poziția comună de partea SUA, sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.

Potrivit sondajelor de până acum, dacă ar avea loc noi alegeri în Italia, o coaliție de populiști de dreapta s-ar putea ridica.  O astfel de alianță ar semnifica probabil sfârșitul politicii UE-Ucraina, potrivit DW.

Europa poate face față aproape disidenților politici din mica Ungarie. Dar o schimbare de politică la Roma ar fi un far, ar putea aprinde incendiile populiste și în alte state membre, ar putea pune capăt unității și ar pune sub semnul întrebării viitorul Ucrainei.

Criza euro

În plus, există riscul unei reapariții a crizei euro. După amenințarea lui Draghi cu demisia, costul obligațiunilor italiene a crescut imediat. Datoria națională reprezintă acum 150 la sută din producția economică, iar investitorii și politicienii se tem de revenirea la anii de criză permanentă, când doar cumpărarea constantă de obligațiuni guvernamentale italiene de către Banca Centrală Europeană a împiedicat scăderea țării.

Însuși Mario Draghi, în calitate de șef al BCE, a spus cu ani în urmă, că va face: „orice este nevoie” pentru a salva moneda euro. Cu excepția faptului că de data aceasta Franța și Germania nu pot interveni decât într-o măsură limitată ca ancore ale stabilității, deoarece ele însele se află într-o situație economică dificilă.

În contextul inflaţiei, Banca Centrală Europeană (BCE) va majora dobânzile de referinţă şi intenţionează să oprească achiziţiile de obligaţiuni italiene şi ale altor state pentru creditele contractate pe durata pandemiei şi pe parcursul crizei datoriilor suverane. BCE va continua să acţioneze pe piaţa de obligaţiuni, dar prin alte instrumente şi în mod redus.

Planul ar fi ca Italia să înveţe să se descurce singură cu finanţarea propriului buget.

Luni, membrii Guvernului Italiei trebuie să facă o deplasare importantă în Algeria, o ţară care furnizează gaze Italiei. Draghi urmează să efectueze vizita. Dar cât de guvernabilă este Italia? Miercuri, Draghi va merge în Parlament, pentru a verifica majoritatea, la solicitarea preşedintelui Mattarella.

Mario Draghi s-a oferit să demisioneze din fruntea guvernului după ce unul dintre partidele din coaliție a refuzat să-l mai susțină la o moțiune de cenzură, dar demisia a fost respinsă de șeful statului. Totuşi, Mişcarea Cinci Stele nu stă foarte bine în sondaje acum, astfel că probabil se teme de alegeri anticipate.

Mario Draghi ar putea conduce în continuare Guvernul de coaliţie şi fără susţinerea Mişcării Cinci Stele, dar nu este clar cum va putea face acest lucru.

Comisia Europeană estimează că Italia va avea anul acesta o creştere economică de 2,9%, faţă de estimarea iniţială de 2,4%, pe fondul reluării activităţilor în construcţii şi în sectorul turismului.

Însă, pentru anul viitor, creşterea economică ar putea fi de doar 0,9%, în scădere de la estimarea iniţială de 1,9%. Dificultăţile sunt generate de situaţia energetică, în condiţiile în care Italia este dependentă la fel ca Germania de gazul natural rusesc. Italia se va aproviziona cu gaz din Africa şi din Orientul Mijlociu, dar schimbarea reţelelor de aprovizionare este costisitoare.

Puterea de cumpărare a scăzut în Italia în contextul inflaţiei de 7,4%, iar majorările de preţuri sunt alimentate şi de secetă. Comisia Europeană avertizează că inflaţia este alimentată şi de majorările salariale decise pentru compensarea reducerii puterii de cumpărare.

Noua criză guvernamentală de la Roma a fost declanşată de un proiect privind acordarea de asistenţă persoanelor defavorizate.

Mişcarea Cinci Stele consideră că măsurile sunt insuficiente, dar premierul Draghi ştie că finanţele publice ale Italiei sunt monitorizate atent întrucât ţara are cea mai mare datorie suverană din Uniunea Europeană, după Grecia

. "Nu toate reformele aplicate de Mario Draghi de la începerea mandatuluui, în februarie 2021, au avut succes, dar a fost şi este considerat drept garantul stabilităţii. Mandatul său de prim-ministru ar expira la termen la începutul anului viitor.

Încheierea prematură a mandatului, dacă se va produce, readuce riscurile asociate Italiei mai devreme decât s-ar dori pe ordinea de zi a Uniunii Europene", concluzionează editorialistul publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.