Criza politică de la Bruxelles se
prelungeşte. La 3 luni de la alegerile generale, Belgia nu are încă
un guvern, din cauza neînţelegerilor dintre valoni şi
flamanzi. Regele Albert supervizează negocierile de formare a unei
coaliţii, în timp ce analiştii avertizează că impasul
politic devine tot mai profund. Partidul Creştin Democrat flamand,
condus de Yves Leterme, a câştigat alegerile din 10 iunie.
Candidat mandatat de rege să formeze cabinetul, Leterme şi-a dat
demisia, la 23 august, după 6 săptămâni de negocieri fără
niciun rezultat. Demisia i-a fost acceptată. Herman Van Rompuy,
politician creştin-democrat şi preşedinte al Parlamentului, a fost
desemnat, în locul lui Leterme, să medieze negocierile între
partidele flamande şi cele valone. Şi această rundă de negocieri
s-a soldat cu un eşec.
Lipsa oricărui progres a alimentat
speculaţiile conform cărora este posibilă o despărţire
definitivă între cele două părţi. Potrivit analiştilor,
creşterea gradului de autonomie a celor două regiuni, valonă şi
flamandă, este principalul motiv pentru care, la 3 luni de de la
alegeri, ţara nu are încă un guvern.
În acelaşi timp,
şi politicienii de extremă-dreapta au cerut, luni, ca Flandra să
se pregătească să îşi proclame autonomia, singura soluţie,
în opinia lor, la criza politică actuală.
În ceea ce
priveşte viitorul Belgiei ca stat federal, sondajele diferă în
funcţie de regiune. Francofonii sunt mai optimişti decât
vecinii lor din nord, flamanzii, primii apreciind în proporţie
de 85 la sută, ultimii în proporţie de 79 la sută că, în
2012, Belgia va mai exista în formula actuală.
Antena 3
