Summit-ul de la Bruxelles a fost prima dată când şefii statelor europene se pronunţă în mod colectiv asupra crizei din Mali, care a început în luna martie, când armata l-a destituit pe preşedinte, lăsând un vid de putere de care au profitat rebelii pentru a-şi adjudeca nordul ţării. Islamiştii, printre care anumiţi aliaţi ai grupării al-Qaida, au pus stăpânire pe revolta acestora.
Catherine Ashton, comisarul pentru afaceri externe al UE a declarat că teroriştii şi traficanţii de droguri ar putea avea mână liberă în Mali dacă guvernul nu preia controlul.
Liderii din regiune şi mai multe organizaţii internaţionale se întâlnesc vineri pentru a stabili dacă este necesară o intervenţie militară pentru a destabiliza rebelii din nord sau dacă este indicat o intervenţie politică graduală.
Consiliul de Securitate al ONU a dat liderilor africani 45 de zile să găsească un plan prin care să recupereze controlul asupra nordului ţării.
Franţa, care controla Mali în vremurile coloniale, a anunţat deja că are şase cetăţeni ţinuţi ostatici de către islamişti şi cere în mod insistent o intervenţie militară.
Preşedintele Francois Hollande consideră că există riscul ca al-Qaida să cimenteze baze în ţara vest-africană de unde să lanseze atacuri împotriva Franţei.
Uniunea Europeană va spori ajutoarele umanitare pentru a întâmpina criza din Mali şi va lua în considerare oferirea sprijinului pentru o intervenţie militară. Diplomaţii susţin, însă, că ar mai trebui să treacă luni bune până la un atac internaţional.
