CRIZA din Irak. Paradoxul alianţelor şi al rivalităţilor care pun regiunea pe un butoi de pulbere

Marii jucători, cu interese strategice în Orientul Mijlociu şi care sunt implicaţi în criza din Irak şi Siria, sunt deopotrivă aliaţi şi inamici în acelaşi timp. Ei colaborează pe un front şi se sabotează reciproc pe un alt plan, ducând diplomaţia într-o nouă etapă paradoxală a relaţiilor bilaterale.

Iată mai jos o parte dintre punctele comune şi conflictele din criza tot mai acută care se desfăşoară acum în Siria şi Irak.

Iran şi Statele Unite ale Americii

Cele două ţări sunt inamice încă din 1979 (criza ostaticilor de la ambasada americană din Teheran) şi au rămas pe poziţii antagonice în
ceea ce priveşte majoritatea problemelor internaţionale. De asemenea, Washingtonul şi Teheranul au susţinut fiecare altă parte beligerantă în conflictul din Siria.

Dar...

Atât Iranul, cât şi SUA sunt interesate în menţinerea guvernului Maliki la conducerea Irakului şi combaterea miliţiilor extremiştilor suniţi.

Statele Unite ale Americii şi monarhiile din Golf, inclusiv Arabia Saudită

Sunt aliaţi de mult timp şi împart un interes comun, acela de a se opune constant Iranului.
Au susţinut opoziţia din Siria, care luptă împotriva regimului Assad.

Dar...

Monarhiile din Golf se opun la unison guvernului irakian condus de Nuri al-Maliki şi dominat în mare măsură de şiiţi.
Banii din Golf au finanţat luptătorii jihadişti din Siria şi Irak,  împotriva cărora americanii au dus campanii lungi şi costisitoare.

Turcia şi kurzii irakieni

Cele două părţi au dezvoltat relaţii economice solide şi au căzut de acord să coopereze în ceea ce priveşte Siria

Dar...

Turcii se tem ca nu cumva kurzii să aibă câştig de cauză în Irak, ceea ce ar duce la o nouă tendinţă separatistă a minorităţii kurde din Turcia.
De cealaltă parte, kurzii sunt suspicioşi şi nu au încredere în intervenţiile Turciei din nordul Irakului

Kurzii şi Guvernul Maliki

Sunt despărţiţi de puncte de vedere diametral opuse în ceea ce priveşte câştigul din exploatarea petrolului şi dorinţa kurzilor de a deveni independenţi.
De asemenea, cele două părţi au divergenţe religioase, având în vedere că cei mai mulţi dintre kurzi sunt suniţi.

Dar...

Cele două părţi îşi doresc să prevină o eventuală preluare militară sunită a puterii în Irak şi Siria. De aceea, au existat colaborări tactice
strânse împotriva militanţilor suniţi din cele două ţări distruse de război

Monarhiile din Golf şi insurgenţii suniţi   (Statul Islamic în Irak şi Levant - SIIL)

Au un duşman comun, acela fiind guvernul lui Bashar al Assad din Siria.
Împart acelaşi grad de antipatie pentru legea şiită şi faţă de influenţa Iranului în Irak şi în întreaga regiune

Dar...

Monarhiile tradiţionale consideră că militanţii SIIL folosesc metode extreme pentru întemeierea unui califat ce ar cuprinde teritorii vaste din Irak şi Siria. Iar acest lucru ar putea deveni o ameninţare reală la adresa regatelor prospre din regiune.
De cealaltă parte a baricadei, insurgenţii susţin că morahiile sunt corupte şi lipsite în totalitate de religie.