Pe fondul unui război devastator în Ucraina, alimentat de invazia pe scară largă a Rusiei, o rețea complexă de trafic de persoane, mită și tehnologie modernă a ajuns să fie calea prin care mii de bărbați ucraineni fug de război. Jurnaliști din șase țări au documentat metodele ilegale și rutele folosite și impactul social și politic al acestui fenomen în creștere, scrie Hotnews.ro.
Andriy - fuga spre libertate
Andriy, un tânăr de 22 de ani din Kiev, a devenit unul dintre miile de ucraineni care au ales să părăsească țara ilegal, temându-se de recrutare. Student la Colegiul de Comunicații din Kiev înainte de război, Andriy a sprijinit eforturile umanitare la începutul conflictului, lucrând ca voluntar pentru refugiați. Totuși, perspectiva recrutării într-un război brutal și zvonurile despre lipsa de pregătire a militarilor trimiși pe front l-au făcut să ia o decizie dramatică, scrie balkaninsight.com.
După ce parlamentul ucrainean a redus limita de vârstă pentru recrutare de la 27 la 25 de ani în aprilie 2024, Andriy a început să caute soluții pentru a părăsi țara. Frica s-a transformat într-un plan precis, pus în aplicare cu ajutorul unei rețele de traficanți, care folosesc criptomonede și canale precum Telegram pentru a facilita fuga.
Prețurile se stabilesc în funcție de complexitatea traseului
Traficanții operează prin intermediul aplicațiilor de mesagerie criptată, cum ar fi Telegram și WhatsApp, oferind rute detaliate și prețuri stabilite în funcție de complexitatea traseului, scrie hotnews.ro.
Costurile variază între 3.000 și 15.000 de dolari, plătite în criptomonede pentru a evita urmărirea tranzacțiilor. Bărbații sunt instruiți să urmeze trasee clandestine prin păduri sau pe cursuri de apă și, uneori, folosesc documente falsificate sau mituiesc autoritățile de frontieră.
Prima încercare a lui Andriy a fost la sfârșitul lunii februarie, însă la acel moment a fost prins de grănicerii ucraineni, care l-au și reținut peste noapte.
„A doua zi dimineață mi-au dat telefonul înapoi, mi-au înmânat o citație la biroul de înrolare militară din Kiev și mi-au spus că se va deschide un proces penal împotriva mea”. Deși a fost amendat cu aproximativ 200 de euro, tânărul nu s-a resemnat. A sunat imediat la ”organizatori”, așa cum îi numește, care l-au sfătuit să să se întoarcă la Odesa, care se află aproape de granița cu Republica Moldova.
În ziua următoare, Andriy a primit o adresă pe Telegram și a chemat un taxi care să-l ducă acolo. Odată ajuns la destinație, șoferul i-a spus doar să continue pe jos. Așa a ajuns la granița cu Transnistria. Însă nu a trecut mult timp până când grupul său a fost interceptat din nou, de această dată de polițiștii de frontieră transnistreni.
După ce le-a predat bunurile personale și parola de la telefon, Andriy a fost dus într-o cameră de aproximativ 10 metri pătrați. Încăperea era deja aglomerată, cu alți 20 de bărbați înăuntru, astfel că nu avea altă opțiune decât să stea în picioare. Tânărul povestește că, în timp ce așteptau, au început să discute între ei, comparând prețurile plătite traficanților.
Ulterior, Andriy a fost transferat într-o altă secție de poliție, unde era mai mult spațiu. În ziua următoare, a fost supus unui interogatoriu de către persoane despre care crede că erau agenți ai serviciului rusesc de informații, FSB.
„Nimeni nu a spus explicit că face parte din FSB; se prezentau drept ‘investigatori’, însă era clar că nu erau din paza frontierei”, explică Andriy. A observat și că aceștia vorbeau o rusă perfectă, ceea ce indica faptul că ar fi fost din Rusia. În plus, purtau haine civile, spre deosebire de ceilalți ofițeri care erau în uniformă.
„M-au întrebat cine sunt, de unde vin, unde am studiat, unde am locuit, unde trăiesc părinții mei, ce educație am, ce părere am despre situația din Ucraina și de ce am încercat să fug din țară. Au insistat în mod special pe întrebările legate de armata ucraineană: dacă știu ceva despre sistemele de apărare antiaeriană, tehnologia militară sau dacă cunosc personal pe cineva din armată”, a adaugat tânărul.
După interogatoriu, Andriy a fost eliberat și preluat din nou de traficanți, care l-au condus la stația centrală de autobuz din Tiraspol, principalul oraș din Transnistria. Acolo i-au oferit bani pentru a-și cumpăra un bilet de autobuz către Chișinău. „Ofițerul transnistrean de la graniță mi-a verificat documentele și mi le-a înapoiat. Cel moldovean nici măcar nu le-a verificat”, își amintește Andriy.
În Chișinău, traficanții l-au dus într-un apartament privat din centrul orașului, special închiriat pentru cei care plătiseră mai mult. „Era un loc unde să ne odihnim puțin”, spune el.
Andriy și-a făcut cercetarea pe Telegram
Andriy explică faptul că a făcut majoritatea cercetărilor pe Telegram. „Am căutat oameni care oferă astfel de servicii, prețurile, șansele de succes și recenziile”, spune el. „Am contactat aceleași persoane de pe conturi diferite, încercând să verific dacă există discrepanțe sau minciuni în informațiile lor.”
Toate indiciile îl conduceau către aceeași rută: Odesa – Transnistria – Chișinău. „E clar că există o singură organizație în spatele acestei operațiuni. Este o mafie”, afirmă Andriy acum.
Descoperirile sale sunt susținute de anchetele procurorilor din Republica Moldova.
„Cetățenii ucraineni iau legătura cu organizatorii rețelelor ilegale de migrație prin canale dedicate de Telegram. Ulterior, aceștia plătesc fie în criptomonede, pentru a face mai dificilă urmărirea tranzacțiilor de către anchetatori, fie în numerar. După plată, primesc instrucțiuni pe Telegram despre traseul ce trebuie urmat și punctul de întâlnire cu persoana care îi va ghida spre granița cu Republica Moldova”, au declarat pentru BIRN reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale din Chișinău.
Potrivit procurorilor, sunt investigate 120 de cazuri distincte de trecere ilegală a frontierei de către cetățeni ucraineni, în perioada februarie 2022 – august 2024. În aceeași perioadă, 45 de presupuși traficanți au fost trimiși în judecată, fiind acuzați că au facilitat trecerea ilegală a frontierei pentru 60 de ucraineni.
O parte semnificativă a reușitei rețelei stă în corupția care afectează instituțiile de frontieră. Ancheta a scos la iveală faptul că funcționarii de frontieră primesc mită mii de dolari pentru a permite trecerea clandestină. Această realitate complică eforturile autorităților ucrainene de a combate evaziunea militară, mai ales într-o perioadă în care țara se bazează pe mobilizarea generală pentru a face față invaziei ruse.
Propaganda rusă - exploatarea slăbiciunilor ucrainene
Pe rețelele sociale, propaganda rusă amplifică temerile legate de mobilizare, prezentând recrutarea din Ucraina ca pe o condamnare la moarte. Postările virale pe Telegram și TikTok ilustrează presupusele abuzuri din centrele de recrutare sau povești despre soldați trimiși pe front fără echipamente adecvate. Aceste povești sunt folosite pentru a descuraja rezistența ucraineană și pentru a slăbi moralul populației.
”Toți din autobuz eram ilegali”
Ajuns în Chișinău, Andriy și-a cumpărat un bilet de autobuz pentru Iași, România. Când vehiculul a ajuns la graniță, șoferul a adresat o întrebare directă pasagerilor: „Cine este ilegal?”. „Toți din autobuz erau ilegali”, povestește Andriy. „Am fost dați jos, pașapoartele ne-au fost confiscate temporar, iar apoi am fost duși la sediul Serviciului Poliției de Frontieră a Moldovei. Acolo, am fost strigați pe nume pentru a fi interogați.
Atmosfera era tensionată, iar Andriy își amintește clar atitudinea furioasă a polițistului moldovean. Acesta i-a cerut să scrie declarația în limba rusă. Grănicerii l-au întrebat cum a intrat în Moldova și i-au verificat telefonul, căutând contacte sau conversații cu traficanți. Însă Andriy fusese prevenit de „organizatori” să șteargă toate urmele – contacte, mesaje și orice alte indicii care ar fi putut incrimina rețeaua.
„Le-am spus ofițerilor moldoveni că am trecut granița cu un taxi luat la întâmplare, între un sat ucrainean și unul moldovean. Am inventat că am plătit unui localnic 100 de dolari ca să mă ducă la Chișinău.” „Este amuzant”, adaugă Andriy. „Un autobuz plin de ucraineni care spun aceeași poveste: niciun intermediar, doar un taxi și 100 de dolari.”
El consideră că autoritățile moldovene știau foarte bine că există „organizatori” în spatele acestor călătorii, dar, fără dovezi concrete, precum contactele din telefon sau mesaje compromițătoare, nu aveau altă opțiune decât să le permită să plece mai departe.
România, prima destinație a ucrainenilor care încearcă să scape de război
Autobuzul în care se afla Andriy a trecut granița spre România fără alte probleme, iar destinația finală era orașul german Hamburg. Pentru mulți tineri ucraineni însă, România este adesea prima destinație, înainte de a continua spre alte țări europene.
La granița ungară, autobuzul a ajuns în timpul nopții. Andriy își amintește că șoferul i-a trezit pe pasageri pentru a-și pregăti pașapoartele. A trecut fără incidente în Ungaria, prin punctul de frontieră Hajdu-Bihar.
Călătoria lui Andriy spre Germania a continuat prin Republica Cehă. El își amintește că, într-o oprire, a trebuit să plătească combustibilul cu cardul său ucrainean, suma fiind de 150 de dolari. „Nu am putut retrage numerar pentru a-mi achita biletul, așa că șoferul mi-a cerut să plătesc direct.”
Odată ajuns în Germania, Andriy a aplicat pentru un permis de rezidență temporară și s-a înscris la un curs de limbă germană. Acum plănuiește să înceapă facultatea.
Potrivit datelor Centrului de Înregistrare a Străinilor, la 12 octombrie 2024, peste 1,2 milioane de refugiați ucraineni se aflau în Germania. Aproximativ un milion dintre aceștia aveau permis de rezidență, dreptul de a lucra și de a accesa beneficii sociale. Dintre refugiați, 37% sunt bărbați, iar 260.000 dintre aceștia se află la vârsta de încorporare.
Deși a scăpat de coșmarul recrutării, Andriy continuă să fie activ online, distribuind informații despre metodele folosite pentru a evada și denunțând abuzurile autorităților. El și alți tineri care au fugit subliniază că motivația lor nu este lipsa de patriotism, ci dorința de a supraviețui.
Impactul asupra societății ucrainene
Fenomenul evaziunii militare ridică întrebări legate de viitorul Ucrainei. Pe de o parte, mobilizarea este esențială pentru supraviețuirea țării în fața agresiunii ruse. Pe de altă parte, metodele coercitive și corupția din procesul de recrutare subminează încrederea populației în stat. Investigația realizată de jurnaliștii din cele șase țări subliniază că, fără reforme substanțiale, Ucraina riscă să piardă nu doar tineri capabili, ci și sprijinul moral al propriilor cetățeni.
De asemenea, presiunea migranților ilegali pune la încercare țările de tranzit, cum ar fi Moldova și România, care se confruntă cu dileme juridice și umanitare. Autoritățile europene sunt nevoite să coopereze pentru a gestiona acest flux, în timp ce Ucraina trebuie să găsească o cale de a menține solidaritatea internă în ciuda provocărilor majore.
