Khalid Sheikh Mohammed, presupusul „creier” al atentatelor din 11 septembrie nu va mai pleda vinovat, după ce guvernul SUA a blocat acordurile de pledoarie încheiate anul trecut. Khalid Sheikh Mohammed, adesea numit KSM, urma să-și declare vinovăția, vineri, la tribunalul militar din baza navală Guantanamo Bay, situată în sud-estul Cubei, unde este încarcerat de aproape două decenii. Mohammed este cel mai cunoscut deținut de la Guantanamo și unul dintre ultimii rămași în detenție acolo, scrie BBC.
Însă, joi seara, o curte federală de apel a suspendat procedurile planificate pentru a analiza solicitările guvernului de a anula acordurile de pledoarie încheiate cu Mohammed și alți doi co-inculpați, argumentând că acestea ar provoca „prejudicii ireparabile” atât pentru guvern, cât și pentru public.
Un complet format din trei judecători a precizat că întârzierea „nu trebuie interpretată în niciun fel ca o decizie pe fond”, ci are scopul de a permite instanței să primească toate argumentele necesare „în regim de urgență”.
Amânarea înseamnă că această chestiune va reveni în atenția viitoarei administrații Trump.
Ce trebuia să se întâmple săptămâna aceasta?
La o audiere programată pentru vineri dimineață, Mohammed urma să-și recunoască rolul în atacurile din 11 septembrie 2001, când teroriștii au deturnat avioane de pasageri și le-au prăbușit în clădirea World Trade Center din New York și în Pentagon, lângă Washington. Un alt avion s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au luptat cu teroriștii.
Mohammed a fost acuzat de conspirație și crimă, cu 2.976 de victime enumerate în actul de acuzare.
El a declarat anterior că a conceput „operațiunea din 11 septembrie de la A la Z” – de la ideea de a antrena piloți pentru a zbura cu avioane comerciale în clădiri, până la prezentarea planurilor către Osama bin Laden, liderul grupului militant islamist al-Qaeda, la mijlocul anilor 1990.
Audierea de vineri urma să aibă loc într-o sală de judecată de pe baza navală, unde membrii familiilor victimelor și presa urmau să fie prezenți într-o galerie de vizionare separată de sticlă groasă.
De ce are loc procesul la 23 de ani după atacurile din 11 septembrie?
Audierile preliminare, desfășurate la un tribunal militar de pe baza navală, durează de peste un deceniu și sunt complicate de întrebările legate de utilizarea torturii în detenția lui Mohammed și a altor inculpați.
După arestarea sa în Pakistan în 2003, Mohammed a petrecut trei ani în închisori secrete ale CIA, cunoscute sub numele de „black sites”, unde a fost supus tehnicii de simulare a înecului („waterboarding”) de 183 de ori, alături de alte „tehnici avansate de interogare”, inclusiv privare de somn și dezbrăcare forțată.
Karen Greenberg, autoarea cărții Cel mai mic rău: Cum a devenit Guantanamo cea mai notorie închisoare din lume, afirmă că utilizarea torturii face „practic imposibilă judecarea acestor cazuri într-un mod care să respecte statul de drept și jurisprudența americană”.
„Este aparent imposibil să prezinte dovezi în aceste cazuri fără a folosi probe obținute prin tortură. Mai mult, faptul că aceste persoane au fost torturate adaugă un alt nivel de complexitate în ceea ce privește urmărirea penală”, spune ea.
Cazul se desfășoară, de asemenea, sub auspiciile comisiilor militare, care operează după reguli diferite față de sistemul tradițional de justiție penală din SUA, încetinind procesul.
Ce prevede acordul de pledoarie?
Detaliile complete ale acordurilor încheiate cu Mohammed și doi dintre co-inculpați nu au fost făcute publice.
Se știe însă că acordul prevede evitarea unui proces în care pedeapsa cu moartea ar fi o posibilitate.
La o audiere de miercuri, echipa sa juridică a confirmat că Mohammed a fost de acord să-și recunoască vinovăția pentru toate acuzațiile. Mohammed nu s-a adresat direct instanței, dar a discutat cu echipa sa juridică, făcând mici corecții și modificări de formulare împreună cu acuzarea și judecătorul.
Dacă acordurile sunt menținute și pledoariile acceptate de instanță, următorii pași vor include desemnarea unui juriu militar pentru a analiza probele în cadrul unei audieri de stabilire a pedepsei.
Aceasta ar fi descrisă de avocați ca o formă de proces public, în care supraviețuitorii și familiile victimelor ar avea oportunitatea de a face declarații.
Conform acordului, familiile ar avea, de asemenea, posibilitatea să adreseze întrebări lui Mohammed, care ar fi obligat să „răspundă complet și sincer”, potrivit avocaților.
De ce încearcă Guvernul SUA să blocheze acordurile?
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a numit oficialul care a semnat acordurile, dar acesta ar fi fost luat prin surprindere de semnarea lor, potrivit New York Times.
La câteva zile după semnare, Austin a încercat să le revoce, afirmând într-un memorandum: „Responsabilitatea pentru o astfel de decizie ar trebui să îmi revină mie, în calitate de autoritate superioară.”
Cu toate acestea, un judecător militar și o instanță militară de apel au hotărât că acordurile sunt valide și că Austin a acționat prea târziu.
Guvernul a cerut intervenția unei curți federale de apel, argumentând că acordurile „ar priva guvernul și poporul american de un proces public cu privire la vinovăția inculpaților și de posibilitatea aplicării pedepsei capitale, în ciuda faptului că Secretarul Apărării a retras în mod legal aceste acorduri”.
