Discursul televizat al preşedintelui american Barack Obama nu i-a făcut pe membrii Congresului să-şi schimbe poziţia faţă de o eventuală intervenţie militară în Siria, însă decizia liderului de la Casa Albă de a lua în calcul posibilitatea neutralizării stocului sirian de arme chimice a fost bine primită, informează AFP, citată de Mediafax.
La solicitarea lui Obama, senatorii americani au amânat cel puţin o săptămână votul de procedură asupra unei rezoluţii care autorizează recurgerea la forţă în Siria.
Amânarea are ca scop să-i ofere timp preşedintelui să evalueze credibilitatea ofertei ruse de plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian.
„Cer prietenilor mei de dreapta să îşi reconcilieze angajamentul în favoarea puterii militare americane cu lipsa de acţiune atunci când o cauză este atât de justă. Iar prietenilor mei de stânga le cer să îşi reconcilieze convingerile în favoarea libertăţii şi demnităţii pentru toţi cu aceste imagini cu copii care se zbat de durere, murind pe podele reci de spital”, a spus Obama.
Republicanii izolaţionişti afiliaţi Tea Party, foarte numeroşi în Camera Reprezentanţilor, şi-au reafirmat opoziţia faţă de o intervenţie militară, declarându-se puţin convinşi de apelul prezidenţial.
„Am primit un apel telefonic amabil din partea secretarului general al Casei Albe cu câteva minute înainte de discurs", a scris într-un mesaj postat pe Twitter reprezentantul Jason Chaffetz. Dar „votez tot NU", a adăugat el.
„Dacă destabilizăm regimul, haosul va creşte şi vom deveni, în final, aliaţii Al-Qaida", a comentat senatorul Rand Paul, considerat vârful de lance al opoziţiei în Senat, care a subliniat că speră ca iniţiativa rusă să fie încoronată de succes.
În cadrul stângii, calea diplomatică a fost primită ca o ieşire onorabilă de către democraţii antirăzboi, în contextul în care tabăra "nu" devine tot mai numeroasă în fiecare zi.
„Sunt mulţumit că Statele Unite şi alte ţări încearcă o strategie diplomatică internaţională", a declarat senatorul Merkley după discursul lui Obama.
„Îl aplaud pe preşedinte pentru că a optat să asculte şi să obţină aprobarea Congresului", a spus Charles Rangel, un reprezentant care se opune atacurilor.
Următoarele zile vor arăta dacă strategia adoptată de Obama va influenţa opinia publică, dar aliaţii săi îi laudă decizia de a nu grăbi votul, în contextul în care tot Washingtonul preconiza o înfrângere în cazul în care rezoluţia ar fi fost supusă votului săptămâna aceasta.
„Ar fi nepotrivit să trânteşti uşa, fără să acorzi atenţia cuvenită", a apreciat democratul Robert Menendez, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Senatului.
Împreună cu alţi senatori, Menendez a redactat o nouă versiune a textului care va fi supus votului congresmenilor, condiţionând orice operaţiune militară de nerespectarea de către Bashar al-Assad a unei eventuale rezoluţii ONU.
În Senat, fiecare zi aduce noi dezertări în rândul democraţilor. În momentul în care preşedintele îşi susţinea discursul, marţi, doar 24 de senatori se declarau favorabili atacurilor, 29 li se opuneau, iar 47 rămâneau indecişi.
În Camera Reprezentanţilor, panta este şi mai abruptă: 181 de reprezentanţi, potrivit ziarului The New York Times, 149 potrivit The Washington Post sunt ostili unei intervenţii, iar alte câteva zeci înclină spre tabăra "nu".