Potrivit Euronews, cele două sculpturi sunt amplasate pentru a păzi simbolic intrarea în mormânt, iar pe suprafața acestora arheologii au descoperit urme de vopsea roșie și albastră, folosite pentru pictarea korelor (statuie antică grecească, deseori colorată, reprezentând o fată tânără, îmbrăcată în veșminte lungi, n.red.).
Ambele cariatide sunt sculptate cu aceeași tehnică folosită pentru redarea capetelor și aripilor a doi sfincși descoperiți luna trecută la intrarea principală a mormântului, informează unui comunicat Ministerului Culturii din Grecia.
Recenta descoperire a sporit speculațiile potrivit cărora mormântul, care datează din perioada 356-323 î.Hr., poate fi încă neatins, cu comorile intacte.
Chiar dacă arheologii nu știu încă cui aparține edificiul funerar, mulți așteaptă cu răsuflarea tăiată până când sit-ul va fi complet excavat, pentru a vedea dacă mormântul aparține uneia dintre cele mai importante figuri ale istoriei antice: Alexandru cel Mare.
Pe de altă parte, deși Ministerul Culturii susține că mormântul de 590 de metri lungime este puțin probabil să-i aparțină lui Alexandru — care a murit în anul 323 î.Hr. după lansarea unei campanii militare în Orientul Mijlociu, Asia și nord-estul Africii — edificiul funerar de la Amphipolis este cel mai mare de acest gen descoperit vreodată în Grecia.
