Comisia Europeană a lansat marţi o licitaţie publică, cu o finanţare de 5 milioane de euro, pentru crearea unei "Reţele Europene de Verificatori de Fapte" (European Network of Fact-Checkers), despre care afirmă că va permite combaterea dezinformării în toate limbile oficiale ale UE şi va sprijini activitatea "verificatorilor de fapte" existenţi, relatează Agerpres.
Potrivit Comisiei Europene, această reţea va fi complementară activităţii pe care deja o desfăşoară "Reţeaua Europeană de Standarde de Verificate a Faptelor" (European Fact-Checking Standards Network - EFCSN) şi "Observatorul European pentru Media Digitală" (European Digital Media Observatory - EDMO).
Odată cu această licitaţie, Bruxelles-ul mai doreşte crearea unui sistem de protejare a verificatorilor de fapte în faţa hărţuirii, a unei baze de date cu verificări de fapte, precum şi a unei capacităţii de răspuns de verificare a faptelor, inclusiv în "situaţii de urgenţă".
"Reţeaua Europeană de Verificatori de Fapte" se înscrie în orientările politice ale preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru perioada 2024-2029, orientări care au introdus iniţiativa aşa-numită "Scutul European pentru Democraţie" (European Democracy Shield). Suma de 5 milioane de euro alocată acestei reţele face parte dintr-o finanţare mai largă, de 47 de milioane de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale.
Licitaţia este deschisă până pe 2 septembrie şi pot participa ofertanţi nu doar din statele membre ale UE, ci şi din ţări candidate la aderare, precum şi din ţări vecine asociate în "Programul Europa Digitală" (Digital Europe Programme), regiune descrise de Comisia Europeană ca fiind "în mod special vulnerabile dezinformării şi interferenţei externe, inclusiv a narativelor de dezinformare pro-Kremlin".
Reţeaua de socializare Meta a decis, în luna ianuarie, eliminarea programului său de "verificare a faptelor" (fact-checking) şi diminuarea astfel a cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigraţia sau identitatea de gen, teme asupra cărora Meta a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare. Schimbarea priveşte însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Mark Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).
Zuckerberg a deplâns în acest sens faptul că "numărul legilor care instituţionalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească şi prin urmare este dificil să se construiască acolo ceva inovator", declaraţie criticată de Comisia Europeană, care a avertizat că va continua să monitorizeze respectarea de către Meta a regulilor stabilite în UE.
