Cât câștigă pe oră românii la cules de căpșuni sau sparanghel în Germania. Costurile forței de muncă sunt în creștere
Publicat acum 7 ore si 0 minute
O scutire temporară de tarife anunțată de președintele Donald Trump a propulsat piețele financiare internaționale miercuri, în contextul în care Casa Albă a comunicat că este în discuții cu zeci de țări pentru încheierea de acorduri comerciale, programând apeluri și întâlniri în săptămânile următoare. Însă o țară lipsește în mod evident din această ofensivă diplomatică: China, scrie CNN, într-o analiză.
În timp ce restul lumii beneficiază de o pauză de 90 de zile în aplicarea tarifelor, Trump a decis să escaladeze presiunea asupra Beijingului, anunțând o taxă suplimentară de 145% pentru toate bunurile chinezești importate în SUA. Drept răspuns, China a reacționat prin măsuri punitive vizând o industrie strategică americană: a limitat importul de filme produse în SUA, după ce anterior crescuse tarifele la produse americane până la un nivel de 84%.
Astfel, un război comercial fără precedent între cele două cele mai mari economii ale lumii prinde contur rapid, fiecare parte așteptând ca cealaltă să cedeze prima.
Doi oficiali de rang înalt de la Casa Albă au declarat pentru CNN că SUA nu vor face primul pas. Trump le-a transmis clar consilierilor săi că este de datoria Chinei să inițieze reconcilierea, întrucât, în opinia Washingtonului, Beijingul a fost cel care a ales să riposteze și să intensifice conflictul.
Această poziție a fost comunicată Chinei de aproximativ două luni, cu mesaje explicite din partea echipei lui Trump: președintele Xi Jinping trebuie să solicite un apel cu Trump. Însă, potrivit a trei surse familiare cu discuțiile oficiale, Beijingul a refuzat în mod repetat să programeze un apel la nivel de lideri.
Trump, care vizează un acord amplu cu China care să crească exporturile americane, să combată exporturile de fentanil și să restructureze TikTok pentru utilizatorii din SUA, a afirmat că Beijingul va veni, în cele din urmă, la masa negocierilor.
„China vrea să facă un acord. Doar că nu prea știu cum să procedeze,” a spus Trump miercuri, la un eveniment la Casa Albă. „Știți cum e – sunt un popor mândru.”
Comunicare întreruptă la vârf
De luni întregi, liderii din SUA și China par să vorbească pe lângă subiect, iar relațiile continuă să se deterioreze pe fondul unor inițiative care rămân fără răspuns.
Deși canalele oficiale de lucru la nivel tehnic sunt active, dialogul de nivel înalt lipsește complet. Canalele neoficiale nu au dat rezultate, spun surse informate, ceea ce alimentează o confruntare economică cu final imprevizibil și costuri potențial enorme.
Un alt obstacol, spun oficialii americani, este diferența fundamentală dintre stilul direct și ad-hoc al lui Trump și protocolul strict cerut de Beijing pentru a-l pregăti pe Xi în vederea unei discuții de asemenea amploare.
China a încercat să creeze un canal informal de comunicare, similar celui pe care l-a avut cu fostul consilier pentru securitate națională Jake Sullivan în timpul administrației Biden. Însă aceste eforturi nu au avut succes. SUA au respins ideea ca ministrul de externe Wang Yi să fie interlocutorul, susținând că acesta nu este suficient de apropiat de cercul restrâns al lui Xi și, prin urmare, nu este de încredere.
Oficialii chinezi au primit o listă cu persoane preferate de administrația Trump pentru acest rol, însă Beijingul nu a acceptat.
Tensiunile s-au amplificat și după ce China a publicat un rezumat al unei discuții telefonice dintre Wang și secretarul de stat american Marco Rubio, interpretând greșit – sau chiar denaturând – conținutul apelului. Rubio a reacționat public: „Așa ceva nu s-a spus, cel puțin nu în acel apel. Sau poate interpretul lor nu a dorit să traducă acel pasaj.”
Deși ambasadorul Chinei în SUA a mediat unele discuții, lipsa unui canal de comunicare la nivel înalt a împiedicat organizarea unui apel între Trump și Xi, pe care administrația americană îl consideră esențial. Totuși, doi oficiali de la Casa Albă au declarat pentru CNN că Trump ar accepta și discuții la nivel inferior dacă acestea ar genera rezultate concrete.
Deși echipa sa afirmă public că Trump va decide momentul în care vor începe discuțiile – directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a spus joi la CNBC că Trump „va decide” când va începe dialogul – mesajul transmis este clar: mingea este acum în terenul Chinei. Cel puțin, asta este perspectiva de la Washington.
Beijingul are însă o altă opinie
„Ușa dialogului este deschisă, dar discuțiile trebuie să aibă loc pe baza respectului reciproc și a egalității,” a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China. „Dacă SUA alege confruntarea, China va răspunde în consecință. Presiunile, amenințările și șantajul nu sunt metode potrivite pentru a trata cu China.”
Pe fondul blocajului, Casa Albă își concentrează eforturile pe încheierea de acorduri comerciale cu Japonia, Coreea de Sud și Vietnam, într-un efort de a pune presiune suplimentară pe Beijing, a declarat un oficial de rang înalt american.
Actuali și foști oficiali americani nu exclud apariția unui canal de pregătire neprevăzut pentru un apel Xi-Trump. Condiția esențială, spun foștii diplomați: China trebuie asigurată că Xi nu va fi pus într-o situație stânjenitoare – așa cum s-a întâmplat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă.
„Chinezii, în orice caz, sunt reticenți să-și expună liderul într-o poziție precum cea în care s-a aflat Zelenski,” a explicat Danny Russel, fost asistent al secretarului de stat pentru Asia de Est, actualmente vicepreședinte al Asia Society Policy Institute. „Vor să se asigure că există o pregătire prealabilă și reguli clare înainte de o întâlnire.”
„Distrugere reciprocă garantată”
Oficialii chinezi au căutat căi de a ajunge direct la Trump, inclusiv prin lideri de afaceri influenți în cercul său.
La Washington, cu ocazia ceremoniei de învestire a președintelui, Xi l-a trimis pe vicepreședintele Han Zheng – cel mai înalt reprezentant chinez prezent vreodată la un astfel de eveniment. Han s-a întâlnit și cu Elon Musk, CEO Tesla, care are afaceri în China și influență în administrația Trump. Beijingul a sperat că Musk ar putea facilita un canal direct de comunicare cu Washingtonul, însă până acum aceste încercări nu au avut succes.
China a luat în considerare și ideea de a bloca operațiunile unor companii americane de top din China, precum Apple, Tesla, Caterpillar și Starbucks. Dar, potrivit a două surse informate, autoritățile chineze au renunțat la idee, temându-se de o reacție negativă din partea consumatorilor interni și de pierderea unor legături informale valoroase cu liderii corporatiști americani.
Totuși, Partidul Comunist Chinez ia în calcul măsuri alternative pentru a lovi Washingtonul – dincolo de creșterea tarifelor. Beijingul va începe, cel mai probabil, să cumpere produse agricole din Brazilia, în locul celor americane, așa cum a făcut în primul mandat al lui Trump.
„Au la dispoziție un arsenal de măsuri: interzic companiile americane, loveau în fermierii americani, ne tăiau accesul la minerale rare – sunt instrumente pe care le stăpânesc bine,” a declarat Melanie Hart, directoare la Atlantic Council. „Le-au testat în alte țări, le-au perfecționat. E un plan pe care îl pregătesc de ani de zile.”
Câtă durere economică e dispusă fiecare parte să suporte? Sursele apropiate celor două guverne nu pot răspunde. Dar e clar că nivelul de agresivitate al armelor netarifare va dicta cât de periculos va deveni acest conflict.
China a interzis deja exportul unor minerale rare esențiale. Un embargo complet sau vânzarea rezervelor uriașe de titluri americane ar reprezenta o escaladare gravă.
„Dacă China decide să sugrume complet economia americană, toate regulile se anulează,” a declarat un fost oficial american. „Un război comercial de o asemenea amploare e echivalent cu un act de război.”
Cine deține avantajul? Opiniile sunt împărțite. Peter Navarro, consilierul ultranaționalist al lui Trump, susține că Beijingul nu își permite o escaladare. Alții îl contrazic și spun că este o imagine naivă a unui regim autoritar, care controlează o economie planificată și puternic subvenționată.
„Este complet greșit,” a comentat o sursă implicată în comunicările dintre cele două capitale. „Suntem într-un scenariu de distrugere reciprocă garantată.”
Unii analiști cred că Xi deține avantajul, având susținere politică internă și o mai mare libertate de acțiune.
„Xi Jinping e într-o poziție politică întărită după percepția atacurilor americane. Poate convinge mai ușor poporul să accepte costurile tarifare,” a explicat Daniel Russel.
Matt Pottinger și Liza Tobin, foști consilieri ai lui Trump, au descris disputa în Free Press drept un „divorț murdar” și o „competiție cu sumă zero”. Cei doi consideră că SUA și China sunt egale ca forță, dar urmăresc obiective diferite.
„Deși Trump a câștigat teren în războiul comercial, Xi avansează în domenii poate mai importante: inteligență artificială, industrie de vârf și putere militară – esențiale pentru a controla cel mai strategic teritoriu din lume – Taiwan.”
Regretele din primul mandat
După înfrângerea din 2020, Trump s-a plâns în mod repetat de slăbiciunile acordurilor comerciale cu China. Deși a avut o relație personală cordială cu Xi – incluzând vizite de protocol – parteneriatul lor s-a deteriorat spre finalul mandatului.
Trump a acuzat echipa sa de slăbiciune, susținând că Beijingul a încălcat acordurile privind achiziția de produse americane. China a invocat pandemia drept motiv.
Acum, revenit la putere, Trump vizează un acord mai amplu, ce include investiții și noi angajamente chineze. Dar eforturile sunt complicate de rezultatele slabe ale acordului precedent și de opoziția echipei de securitate națională față de investițiile chineze în SUA.
Trump a promis și combaterea fentanilului provenit din China. La început de mandat, a impus un tarif de 10% asupra importurilor chineze – și a amenințat cu măsuri similare împotriva Canadei și Mexicului – invocând implicarea Chinei în lanțul fentanilului.
După un apel între Trump și Xi în ianuarie, PCC a transmis o propunere legată de combaterea producției de fentanil către Ambasada SUA din Beijing. Ambasada nu a răspuns oficial, tratând propunerea cu dispreț. Surse spun că Beijingul a fost furios.
Săptămâna trecută, China a venit cu o ofertă mai serioasă, în urma presiunilor administrației Trump. Rămâne de văzut dacă Trump o va lua în calcul – sau dacă va folosi un potențial acord privind TikTok ca pretext pentru a reduce tarifele, care au explodat și au fracturat legăturile economice dintre cele două superputeri.
„Va ieși la suprafață instinctul de negociator al lui Trump sau cel de decuplare de China?” s-au întrebat Pottinger și Tobin. „Un ‘mare acord’ care să lase în urmă rivalitatea SUA-China pare mai îndepărtat ca niciodată.”
z
