Cea mai surprinzătoare evoluţie recentă în războiul civil sirian, conflict despre care s-a crezut că este un non-factor în Orientul Mijlociu, a venit după ce o grupare militantă anti-Assad a reuşit să lanseze cea mai mare ofensivă din ultimii ani de zile şi să ocupe oraşul Alep, al doilea cel mai mare din ţară, scrie BBC.
Până duminică, rebelii reuşiseră să pună pe fugă forţele dictatorului Bashar al-Assad şi să preia controlul cvasi-total al oraşului. Ulterior, primele bombardamente ruseşti din 2016 şi până astăzi au fost lansate împotriva noului bastion al rebelilor, în timp ce armata sângerosului dictator sirian s-a retras.
Ofensiva a fost condusă de o grupare islamistă militantă cunoscută cu numele de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), aceasta având o istorie lungă e implicare în conflictul sirian.
HTS a fost cunoscută cu numele de Jabhat al-Nusra, anterior, şi a fost creată în 2011, ca organizaţie afiliată direct Al-Qaeda. Printre cei implicaţi în fondarea mişcării s-a numărat şi primul lider al ISIS, Abu-Bakr al-Baghdadi.
La începutul războiului civil, ce avea să devină HTS era considerată cea mai eficientă şi mai mortală dintre grupările care au luptat împotriva lui Assad şi regimului său criminal.
Totuşi, a părut că ideologia jihadistă era mai importantă pentru grupare decât zelul revoluţionar, iar conflictele au apărut rapid între HTS şi coaliţia anti-Assad care conducea principalul efort împotriva regimului de la Damasc.
În 2016, liderul grupării, Abu Mohammed al-Jawlani, a rupt relaţia cu Al-Qaeda, a dizolvat Jabhat al-Nusra, şi a fondat o nouă organizaţie – HTS.
De patru ani, războiul civil din Siria a fost, practic, oprit şi părut că Assad a reuşit să-i pună la pământ de tot pe adversarii săi. Controlul dictatorului sirian este cvasi-total în mrile oraşe siriene, însă regiuni importante din nord rămân sub controlul diferitelor facţiuni rebele sau sub ocupaţie turcă şi americană.
În vastul deşert sirian, rămăşiţe ale ISIS încă reprezintă o problemă de securitate, mai ales pe perioada sezonului de vânătoare de trufe.
În nord-vest, provincia Idlib este controlată de grupări militante care au ajuns acolo la momentul de apogeu al războiului civili. HTS, forţa dominantă în Idlib, este cea care a lansat atacul surpriză prin care a fost capturat Alep.
Regimul Assad, slăbit de războaiele Israel-Hezbollah şi de invazia rusească în Ucraina
Perioada în care Assad a părut că e victorios în războiul civil, dar şi capacitatea sa de a recupera un control cvasi-total oraşelor ţării s-a datorat unui sprijin crucial din partea Rusiei şi a interpuşilor iranieni, printre care şi Hezbollah.
Acum, după ce Hezbollah a fost puternic măcinat de războiul cu Israelul, sprijinul potenţial pe care poate să-l ofere regimului de la Damasc s-a redus şi el considerabil. În acelaşi timp, regimul criminal de la Kremlin, care patronează, practic, Siria lui Assad, îşi direcţionează toate resursele spre războiul său din Ucraina.
În acelaşi timp, loviturile israeliene împotriva comandanţilor militari iranieni în Siria au fost, de asemenea, un element important în slăbirea capacităţii regimului sirian şi au dus la lansarea acestei ofensive fulger.
De ceva timp deja, HTS şi-a stabilit o puternică bază de operaţiuni în Idlib, acolo unde este un stat de facto, însă eforturile sale de a-şi consolida legitimitatea au fost afectate de abuzurile la adresa drepturilor omului.
În acelaşi timp, HTS a fost şi implicată în lupte cu alte grupări rivale, iar ambiţiile sale dincolo de Idlib nu sunt neapărat clare – de la ruperea relaţiilor cu Al-Qaeda, scopurile sale au părut că sunt mai degrabă în direcţia stabilirii unui regim islamic fundamentalist în Siria, nu un califat pan-islamic.
