Publicația Politico a trecut în revistă personalitățile care merită urmărite în aceste zile la Summitul NATO de la Washington. Summitul are loc pe fondul unor schimbări deosebit de volatile: alegerile din Franța, un nou guvern în Marea Britanie, potențiala întoarcere a lui Donald Trump, precum și întrebări despre viitorul politic al președintelui SUA Joe Biden. Printre policienii care „merită urmăriți”, Politico îl nominalizează și pe președintele României Klaus Iohannis.
„Când Klaus Iohannis a devenit președintele României în 2014 (și din nou în 2019), țara spera că își va îndeplini promisiunea de a progresa împotriva corupției. Acel progres nu s-a materializat niciodată. Nici ambițiile sale de a deveni următorul secretar general al NATO. A agitat destul de mult apele la Bruxelles, prezentându-și numele, aparent fără a se consulta în prealabil în cadrul alianței, și în cele din urmă a renunțat pentru a elibera calea lui Rutte.
Iohannis a co-fondat Formatul București 9, un grup NATO de state est-europene realizat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Dar acea alianță se rupe. Ungaria și Slovacia nu au participat la summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o declarație cu privire la ajutorul de apărare acordat Ucrainei, lăsând grupul fără o declarație comună pentru prima dată.
Cu mandatul încheiat anul acesta, Iohannis este încă în căutarea unui rol internațional de top. Dacă se va mulțumi cu o poziție de comisar european, ar putea fi cel pentru apărare, dar încă e neclar”, scriu jurnaliștii de la Politico.
Printre cei pe care publicația îi recomandă cititorilor pentru a fi urmăriți la Summmitul NATO se numără noul premier britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, precum și mai multe personalități politce din Europa de Est.
Cine sunt liderii pe care merită să-i urmăriți la Summitul NATO
Unii sunt mai noi pe scena mondială, în timp ce câțiva vor căuta următoarea lor provocare.
Lloyd Austin — Chiar dacă Joe Biden va câștiga în noiembrie, tradiția sugerează că secretarul Apărării Lloyd Austin va demisiona probabil la scurt timp după alegeri, după patru ani în care s-a ocupat de crizele internaționale din Afganistan, Ucraina și Orientul Mijlociu și tensiunile cu China. Acesta va fi probabil unul dintre ultimele evenimente internaționale majore la care participă înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie.
Bill Blair — Bill Blair, ministrul apărării din Canada, este în funcție doar de un an, dar a întors privirile cu sinceritatea sa despre starea îngrozitoare a armatei Canadei, arătându-și public îngrijorarea în legătură cu tehnica militară îmbătrânită și probleme în recurtarea soldaților. El a povestit, de asemenea, că bătălia sa dificilă este să convingă cabinetul și biroul primului ministru Justin Trudeau să mărească cheltuielile de apărare ale Canadei.
Keir Starmer — Călătoria lui Keir Starmer de la a fi unul dintre cei mai importanți avocați ai Marii Britanii la prim-ministru i-a luat mai puțin de un deceniu. A intrat în parlament în 2015, după o carieră apreciată ca avocat pentru drepturile omului și apoi director de urmăriri publice, și a devenit lider al Partidului Laburist din Marea Britanie în aprilie 2020. Spre deosebire de ultimul câștigător al alegerilor din Labour, Tony Blair, Starmer este mai degrabă un tehnocrat cu nasturi în modelul Olaf Scholz. Cu siguranță nu atinge culmile retorice avântoase ale lui Blair sau Boris Johnson și a fost adesea mustrat în Westminster pentru că este „plictisitor”.
David Lammy — David Lammy, ministrul de externe britanic, avea doar 27 de ani când a fost ales în parlament în 2000 și este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni laburişti ai ţării. El a fost cunoscut în principal în Marea Britanie pentru că a fost un militant vehement anti-Brexit din 2016 până în 2019 și un oponent vocal al lui Donald Trump.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, va căuta angajamente puternice pentru Ucraina la summitul NATO. Dar s-a trezit într-o poziție incomodă: după convocarea unor alegeri anticipate în Franța, el și coaliția sa de centru au pierdut teren în fața partidelor de extremă dreaptă și de extremă stângă, care au înregistrat câștiguri semnificative în Adunarea Națională duminică. Încă nu este clar cum Macron poate forma o coaliție de guvernare între centru, stânga și extrema dreaptă, niciunul dintre care nu are o majoritate în adunare.
Benedetta Berti — După mai bine de 15 ani în mediul academic, think tank-uri și ONG-uri, Benedetta Berti s-a alăturat NATO în 2017 pentru a conduce echipa de planificare a politicilor la biroul lui Stoltenberg. În ultimii șase ani, ea a oferit secretarului general consiliere strategică și idei noi pentru alianță, inclusiv privind schimbările climatice, securitate și parteneriate.
Dmitro Kuleba — Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a fost în centrul atenției de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Dar cea mai mare provocare a lui urmează: introducerea Ucrainei în alianța NATO.
Rustem Umerov — Ministrul apărării al Ucrainei Rustem Umerov a păstrat un profil mai scăzut decât predecesorul său. În ciuda faptului că s-a ferit de marile declarații publice, Umerov s-a dovedit a fi un operator eficient în supravegherea unei dezvoltări din ce în ce mai organizate a industriei de apărare a Ucrainei, coordonând în același timp ajutorul militar occidental.
Géza Andreas von Geyer — În calitate de ambasador al Germaniei la NATO, Géza Andreas von Geyr este responsabil în primul rând pentru realizarea planurilor cancelarului Olaf Scholz. Și în calitate de fost ambasador al Germaniei în Rusia din 2019 până în 2023, bărbatul de 62 de ani este mai potrivit pentru această sarcină decât mulți alți diplomați din corpul Ministerului de Externe, a căror politică în Rusia în ultimele două decenii a fost adesea ghidată de iluzii.
Cezary Tomczyk — La 39 de ani, Cezary Tomczyk este, fără îndoială, tânăr pentru rolul său de ministru adjunct al apărării al Poloniei. Dar activează politic de la vârsta de 25 de ani, când a fost ales în parlament și a făcut parte din comisiile pentru apărare și UE. De asemenea, a lucrat pentru scurt timp în biroul premierului și ca purtător de cuvânt al guvernului.
Tomáš Pojar — Tomáš Pojar, consilierul pentru securitate națională al guvernului ceh, este considerat pe scară largă unul dintre cei mai influenți experți în securitate din Praga, cu o reputație de negociator perspicace și expert în rețele. În timp ce Pojar este în funcție doar din 2022, anul în care a fost creat rolul său, el are ani de experiență anterioară, care includ serviciul în Ministerul de Externe ceh și ca ambasador în Israel.
