Noul preşedinte iranian Hassan Rohani este un cleric moderat, susţinător al unei flexibilităţi mai mari faţă de Occident în vederea eliminării sancţiunilor care au plonjat ţara într-o criză economică gravă, relatează AFP, conform Mediafax.
Dacă la început nu avea mari şanse să fie ales preşedinte, el a obţinut sâmbătă 50,68 la sută din voturi fiind ales din primul tur, pe fondul diviziunilor taberei conservatoare şi retragerii celuilalt candidat reformator, Mohammad Reza Aref.
În vârstă de 64 de ani, Hassan Rohani, cunoscut pentru discursul său moderat, este un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), care a cerut populaţiei - la fel ca succesorul lui, Mohammad Khatami, (reformator) - să voteze în favoarea lui.
În câteva zile, această "uniune sacră" a mobilizat o mare parte a electoratului care voia boicotarea scrutinului după reprimarea manifestaţiilor ce au urmat alegerilor prezidenţiale din 2009.
Rohani a fost vicepreşedintele Parlamentului şi negociator-şef în dosarul nuclear în perioada 2003-2005. În această perioadă el şi-a câştigat apelativul de "şeic diplomat".
În 2003, în timpul negocierilor cu Parisul, Londra şi Berlinul, el a acceptat suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran şi aplicarea protocolului adiţional al Tratatul de neproliferare (TNP), care permitea inspecţii inopinate la instalaţiile nucleare iraniene.
Prin această decizie, el a câştigat respectul occidentalilor, dar conservatorii l-au acuzat că s-a aflat "sub şarmul cravatei şi apei de toaletă ale lui Jack Straw", care în perioada respectivă era ministru britanic de Externe.
În timpul campaniei electorale, Rohani a reiterat că este susţinătorul unei flexibilităţi mai mari pentru a pune capăt sancţiunilor occidentalilor legate de programul nuclear controversat al Iranului.
Critic al predecesorului său, Mahmoud Ahmadinejad, căruia el i-a reproşat că şi-a atras inutil ostilitatea comunităţii internaţionale, acest sexagenar a ales ca simbol cheia, care deschide, potrivit lui, uşa soluţiilor pentru problemele ţării.
"Guvernarea mea nu va fi una a compromisului şi capitulării (în domeniul nuclear) dar nu vom mai fi aventurieri", a afirmat el, declarându-se un continuator al politicii lui Rafsandjani şi Khatami.
Rohani nu a exclus - "chiar dacă va fi dificil", în opinia lui - discuţiile directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Republicii Islamice, pentru a rezolva criza nucleară.
Totuşi, potrivit Constituþiei, capacităţile de acţiune ale preşedintelui sunt limitate la dosarele strategice cum ar fi cel nuclear, în favoarea Ghidului Suprem.
Cleric cu rangul de Hujjat al-Islam, Rohani poartă un turban alb şi barbă grizonată, foarte îngrijită.
Un susţinător fervent al fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Khomeini, chiar înainte de revoluţia din 1979, Rohani are un trecut politic îndelungat.
Deputat în perioada 1980-2000, el a fost ales ulterior membru al Adunării Experţilor, instanţă care se ocupă de supravegherea muncii Ghidului Suprem Ali Khamenei.
El este în continuare reprezentantul ayatollahului Khamenei în cadrul Consiliului suprem pentru securitate naţională.
Rohani a părăsit însă funcţia de secretar al acestui Consiliu după alegerea lui Ahmadinejad în 2005. La scurt timp după aceasta, Iranul şi-a relansat programul de îmbogăţire a uraniului, atrăgându-şi nemulţumirea ONU şi a marilor puteri care au impus ţării sancţiuni economice.
El este şi membru al Asociaţiei clerului combatant, care reuneşte lideri religioşi conservatori.
În ultimii ani, el s-a apropiat însă de reformatori.
În timpul campaniei electorale, el a urmărit să păstreze distanţa faţă de candidaţii reformatori învinşi la alegerile din 2009, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karrubi, aflaţi în arest la domiciliu.
Originar din Sorkhey, în provincia Semnan (la sud-est de Teheran), Rohani este titularul unui doctorat în drept la Universitatea din Glasgow. El este căsătorit şi are patru copii.
