Secretarul General al NATO, Mark Rutte, i-a primit, miercuri seara, la reședința sa oficială, pe o parte din liderii UE și pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski pentru a discuta despre evoluția războiului. Potrivit unei imagini publicate pe contul său de pe rețeaua X, la recepția lui Rutte au fost lideri europeni precum Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Ursula von der Leyen sau Antonio Costa. Președintele României, Klaus Iohannis, nu a fost invitat, și s-a arătat deranjat de discuția „pe bisericuțe”.
„Știu de această întâlnire, am știut din capul locului. Nu cunosc cine a convocat statele convocate, respectiv pe alții nu i-a convocat, mi se pare un pic neobișnuit pentru că noi în NATO lucrăm în consens, nici pe grupulețe, nici pe bisericuțe. Dar vom ști despre ce s-a discutat și la momentul oportun vom avea o poziție oficială. Nu cred că este o soluție grozavă să se discute aceste spețe complicate pe grupulețe”, a declarat Kalus Iohannis.
Citește și Premierul slovac pro-rus Robert Fico spune că Ucraina va pierde o treime din teritoriul
Pe lângă președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European, la întâlnirea lui Rutte cu Zelenski au mai participat liderii Republicii Cehe, Franței (dar nu Macron), Germaniei, Italiei, Danemarcei, Țărilor de Jos și Poloniei, dar și reprezentanții Marii Britanii.
„M-am întâlnit cu lideri europeni și Zelenski la reședința mea oficială aseară. Am discutat despre intensificarea urgentă a sprijinului militar și economic pentru Ucraina”, a scris Mark Rutte pe X.
I met with European leaders & @ZelenskyyUa at my official residence last night. We discussed urgently stepping up military and economic support for #Ukraine. pic.twitter.com/L5x2bNoJIZ
— Mark Rutte (@SecGenNATO) December 19, 2024
Discuții despre trupe NATO de menținerea a păcii în Ucraina
Marţi, Zelenski a cerut „o pace durabilă”, pe care preşedintele rus Vladimir Putin „să nu o mai poată rupe”, iar singurul mijloc, în opinia sa, de a o garanta este ca Ucraina să intre în NATO pentru a beneficia de protecţia Alianţei.
Această perspectivă „ireversibilă”, potrivit NATO, nu este însă de actualitate şi se impune ideea oferirii altor garanţii de securitate.
Franţa şi Polonia au discutat săptămâna trecută la Varşovia despre trimiterea de trupe în Ucraina care să garanteze respectarea unui eventual armistiţiu.
Discuţia avansează, însă ea este în continuare dificilă, având în vedere incertitudinea în care se află propunerile viitoare ale lui Donald Trump, subliniază un diplomat european.
Rutte a refuzat să o abordeze miercuri, apreciind că a vorbi în mod public despre acest lucru ar face lucrurile mai ”uşoare” pentru ruşi, care n-ar avea decât ”să se uite la televizor, cu ţigara între buze”, pentru a afla planurile aliaţilor.
Preşedintele ucrainean consideră că urgenţa este mai ales obţinerea de armament suplimentar, în vederea schimbării situaţiei pe câmpul de luptă.
Potrivit lui Rutte, Ucraina a anunţat că are nevoie de 19 sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru a se proteja de atacuri constante ale forţelor ruse care-i vizează oraşele şi infrastructurile energetice.
Armata ucraineană - subminată de lipsa de oameni şi armament - se află în defensivă de peste un an. Din toamnă, forţele ucrainene dau înapoi tot mai rapid.
Moscova a revendicat vineri cucerirea a două noi localităţi ucrainene, după ce a anunţat că a cucerit 189 de la începutul anului.
