Vladimir Putin, în vârstă de 59 de ani, fost agent KGB, este la putere în Rusia din 2000. Mulţi experţi ruşi şi occidentali îi atribuie meritul de a fi "ridicat ţara din genunchi", de a fi scos Rusia din criza profundă în care o lăsase predecesorul său, Boris Elţin.
Pe de altă parte, de numele său se leagă închiderea fostului magnat al petrolului, Mihail Hodorkovski, despre care se spune că este deţinut politic. Tot regimului său i se impută moartea jurnalistei Anna Politkovskaia şi otrăvirea fostului agent KGB, Aleksandr Litvinenko.
În 1996, Putin a lucrat în administraţia Kremlinului, apoi ca director al FSB (succesorul KGB), premier şi, în final, preşedinte, post deţinut timp de două mandate (2000-2008). Şi-a construit imaginea unui lider naţional puternic, şi, în ciuda valului de proteste faţă de regimul său, el se bucură încă de o largă popularitate şi, potrivit sondajelor, va fi ales preşedinte încă din primul tur, ca şi la precedentele scrutine din 2000 (52,9%) şi 2004 (71 %).
El a promis, în programul său electoral, majorarea substanţială a salariilor bugetarilor, pensiilor şi a ajutoarelor sociale, şi totodată s-a angajat că va reduce preţurile la bunuri imobiliare.
Liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, are 67 de ani şi candidează a patra oară pentru postul de preşedinte al Federaţiei Ruse. Ca de fiecare dată, se clasează pe locul al doilea în preferinţele electoratului, fiind creditat cu 15%.
Prima dată el s-a înscris în cursa prezidenţială din 1996 împotriva lui Boris Elţin. În 2000, el a mai candidat împotriva lui Vladimir Putin şi în 2008 împotriva lui Dmitri Medvedev.
Ziuganov promite în programul său electoral naţionalizarea băncilor, a companiilor energetice, introducerea unui impozit pe venit progresiv - mai mare pentru bogaţi şi mai mic pentru săraci. El a spus că, dacă va câştiga preşedinţia, va dizolva Duma de Stat şi va organiza noi alegeri parlamentare până în decembrie 2012, după acuzaţiile de fraudă la scrutinul din 4 decembrie câştigat de partidul de guvernământ, Rusia Unită. Ziuganov a absolvit fizica şi este şi doctor în filozofie.
Ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru a cincea oară la şefia statului, după alte încercări eşuate în 1991, 1996, 2000 şi 2008. El nu a reuşit să obţină niciodată mai mult de 10% din voturi, cel mai bun rezultat înregistrându-l în 2008, de 9,5%. Experţii sunt de părere că liderul liberal-democrat a devenit popular chiar cu ajutorul puterii.
Cunoscut prin declaraţiile sale extravagante, experţii nu cred că în viitorul apropiat el se va retrage din politică, însă, în acelaşi timp, nu văd perspective deosebite pentru Partidul său Liberal-Democrat, care s-a transformat practic într-un proiect comercial, în scena unui "one-man show".
Licenţiat în limbi orientale, Vladimir Jirinovski militează, în programul său electoral, pentru o industrializare la scară largă, consolidarea armatei şi combaterea corupţiei. În plan extern, Jirinovski se declară împotriva aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, deşi această ţară şi-a negociat timp de aproape două decenii alăturarea la această organizaţie.
Mihail Prohorov, de 46 de ani, licenţiat în economie, a fost clasat de Forbes pe locul al treilea în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, averea sa fiind estimată la 18 miliarde de dolari. Şi-a motivat intrarea în politică prin dorinţa de a se pune în serviciul cetăţeanului, argumentând că intuiţia care l-a ajutat în afaceri îl ajută să înţeleagă şi ce fel de schimbări se impun la nivelul conducerii ţării.
În iunie 2011 a încercat să reanime partidul Cauza Dreaptă, obţinând girul preşedintelui Dmitri Medvedev. Dar în septembrie în formaţiune s-a iscat un scandal, despre care Prohorov spune că ar fi fost orchestrat de Vladislav Surkov (pe atunci adjunct al administraţiei Kremlinului) şi a fost înlăturat din funcţia de preşedinte al Cauzei Drepte. Ulterior el şi-a anunţat candidatura la preşedinţie.
Un ateu umanist, Prohorov a promovat principiul "nu omul trebuie să slujească puterea, ci puterea trebuie să slujească omul". El pune accent pe desecretizarea arhivelor din perioada comunismului, vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de stat în instituţiile mass-media şi propune o serie de reforme politice, similare celor cerute de actualul preşedinte Dmitri Medvedev.
Serghei Mironov, în vârstă de 59 de ani, este liderul Rusiei Juste (centru-stânga), partid conceput la începuturile sale ca proiect al Kremlinului, cu scopul de a diminua influenţa comuniştilor.
În perioada 2001-2011, Mironov a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, fiind înlocuit din acest post în mai 2011, de fostul guvernator al Sankt-Petersburgului, Valentina Matveenko, reprezentantă a formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. A mai candidat la preşedinţia Rusiei în 2004, obţinând 0,75%. Este licenţiat în geofizică şi drept.
În programul său electoral, pune semnul egal între corupţie şi înalta trădare, propunând ca aceste infracţiuni să fie pedepsite la fel. Le-a promis ruşilor revenirea la ora de iarnă. În plus, vrea să adopte măsuri de stânga, cum ar fi controlul statului asupra preţurilor produselor de bază, să interzică majorarea tarifelor la curent, gaz, tinerilor fără locuinţă le promite credite ipotecare fără dobândă. Mai propune un impozit de 20% pentru scotarea capitalului din Rusia.
