China transmite mesaje contradictorii despre Ucraina în funcție de audiența căreia îi sunt adresate

Comentariile lui Qin, care s-au adresat unui public american, au prezentat un ton mai blând decât cel pe care oficialii de la Beijing l-au folosit atunci când discutau despre război, în special în mediile interne.

Remarcile au venit în timp ce oficiali chinezi de rang înalt au continuat să acuze Statele Unite și Europa de instigarea conflictului și au continuat să amplifice dezinformarea rusă care a servit drept motiv pentru invazie.

Ei au urmat, de asemenea, avertismentul președintelui Biden de vineri adresat președintelui Xi Jinping că China s-ar confrunta cu „consecințe” dacă Beijingul ar acorda ajutor material Rusiei pentru a-și susține războiul.

Strategia retorică a Chinei – vorbind despre pace și de-escaladare către un public internațional, continuând în același timp să sprijine Rusia pe plan intern – demonstrează mișcările atente pe care Beijingul le-a făcut pentru a-și exprima poziția față de Ucraina.

Dar Statele Unite și-au exprimat scepticismul față de această abordare. Secretarul de stat Antony J. Blinken a criticat Beijingul într-o conferință de presă joi pentru că a refuzat să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia „în timp ce încearcă să se prezinte ca un arbitru neutru” în criză.

„Credem că în special China are responsabilitatea de a-și folosi influența asupra președintelui Putin și de a apăra regulile și principiile internaționale pe care pretinde că le susține”, a spus Blinken.

În schimb, „se pare că China se mișcă în direcția opusă”, a dăugat el,  potrivit New York Times.

Unele dintre remarcile lui Qin s-au aliniat cu discursul mai multor oficiali. El a respins ca „naivă” ideea ca China să condamne public invazia Rusiei, insistând că eforturile Beijingului de a retrage Moscova din conflict ar fi mai eficiente dintr-o poziție de neutralitate.

„Relațiile de încredere ale Chinei cu Rusia nu sunt o răspundere”, a spus Qin la emisiunea „Face the Nation” de la CBS, adăugând că președintele Xi i-a spus la un moment dat președintelui Vladimir V. Putin al Rusiei să se retragă din conflict.

Dar pe plan intern, oficialii chinezi au continuat să facă ecou Rusiei și să acuze NATO că a provocat războiul în timp ce critică sancțiunile impuse Moscovei ca răzbunare pentru invazie.

„Ceea ce se află în esență este problema securității europene, iar mișcarea NATO de a se extinde fără limită spre est merită reflecție”, a declarat Wang Yi, ministrul de externe al Chinei, duminică, în timpul unei conferințe de presă comună cu ministrul de externe al Algeriei.

Wang a echivalat, de asemenea, invazia Ucrainei de către Rusia, care a ucis mii și a strămutat milioane, cu sancțiunile împotriva Rusiei.

„Se crede pe scară largă că atunci când se abordează probleme regionale și internaționale, războiul și sancțiunile nu sunt singurele opțiuni, iar dialogul și negocierea sunt calea fundamentală de ieșire”.

Le Yucheng, viceministrul de externe, a criticat și el sancțiunile, spunând că „globalizarea este folosită ca armă” împotriva Rusiei și că „bunurile de peste mări ale cetățenilor ruși sunt confiscate fără temei”.

El a mai spus că NATO a încălcat angajamentul de a nu se extinde în Europa de Est la sfârșitul Războiului Rece.

De fapt, deși acea ofertă fusese făcută în timpul negocierilor cu Uniunea Sovietică, nici o asemenea prevedere nu a fost inclusă în tratatul final de unificare a Germaniei semnat de oficiali americani, europeni și ruși.