La 1 iulie, Partidul Comunist Chinez și-a marcat centenarul cu sărbători majore, iar o cercetare a Universității Tsinghua a declarat că o operațiune extinsă de însămânțare a norilor în orele anterioare ceremoniei a asigurat un cer senin și o scădere substanțială a poluării aerului.
Guvernul chinez a fost un susținător entuziast al tehnologiei de însămânțare a norilor, cheltuind miliarde de dolari în eforturile de a manipula vremea pentru a proteja regiunile agricole sau pentru a îmbunătăți evenimentele semnificative, inclusiv Jocurile Olimpice din 2008.
Însămânțarea norilor este o tehnică de modificare a vremii, care presupune adăugarea unor substanțe chimice, cum ar fi particule mici de iodură de argint în nori, ceea ce face ca picăturile de apă să se adune în jurul lor și cresc șansa de precipitații.
Cu toate că și alte țări au investit, de asemenea, în tehnologia de însămânțare a norilor, China a investit miliarde, în ciuda întrebărilor cu privire la gradul de eficacitate a acesteia și a dezbaterilor despre dacă manipularea vremii într-o zonă ar putea perturba sistemele meteorologice din altă parte.
Luni, South China Morning Post a postat o cercetare în care se arăta că o operațiune de însămânțare a norilor din ajunul centenarului a produs o scădere semnificativă a poluării aerului.
Celebrarea centenarului s-a confruntat cu provocări fără precedent, inclusiv o creștere neașteptată a poluanților atmosferici și un cer noros în timpul uneia dintre cele mai umede veri înregistrate. Fabricile și alte activități poluante au fost oprite în zilele dinaintea evenimentului, dar fluxul scăzut de aer nu a determinat o scădere a poluării.
Lucrarea, publicată în revista Environmental Science spune că o operațiune de însămânțare a norilor a durat două ore și a fost lansată în ajunul ceremoniei, iar rezidenții din regiunile montane din apropiere au raportat că au văzut rachete zburând spre cer pe 30 iunie. Ziarul spunea că rachetele transportau iod de argint pentru a stimula precipitațiile.
Ploaia artificială rezultată a redus nivelul poluanților din aer PM2,5 cu mai mult de două treimi și a schimbat citirea indicelui de calitate a aerului, bazat pe standardele Organizației Mondiale a Sănătății, de la „moderat” la „bun”.
Echipa a spus că ploaia artificială „a fost singurul eveniment perturbator din această perioadă”, așa că este puțin probabil ca scăderea poluării să aibă o cauză naturală.
Anul trecut, Beijingul a anunțat planuri de a-și extinde programul experimental de modificare a vremii la o zonă de 1,5 ori mai mare decât India – 5,5 milioane de kilometri pătrați – acoperită de ploaie sau zăpadă artificială. Consiliul de Stat a declarat că își propune să aibă un sistem de modificare a vremii dezvoltat până în 2025, care să includă încă o jumătate de milion de kilometri pătrați.
În 2017 China a cheltuit mai mult de 1,3 miliarde de dolari pe tehnologie și a indus aproximativ 233,5 miliarde de metri cubi de ploaie suplimentară. În 2019, oficialii au declarat că practicile de modificare a vremii, de obicei tragerea de obuze pline de iod pentru a perturba fronturile meteorologice nefavorabile, au contribuit la reducerea anuală a daunelor provocate de grindină în regiunile agricole din Xinjiang cu 70% .
Cu toate acestea, a fost folosit și pentru evenimente politice și alte evenimente semnificative, inclusiv Jocurile Olimpice din 2008, summitul APEC din 2014, precum și paradele de Ziua Națională și întâlnirile anuale ale celor două sesiuni.
Autoritățile meteorologice din China au „instituționalizat” controalele climatice de zeci de ani, încercările tehnologice datând din anii 1980, și le-au folosit nu doar din motive comerciale sau agricole, ci și în „scopuri de propagandă”.
