Această conspiraţie ţesută de membrii haremului faraonic este atestată de documente de epocă, în special de "Papirusul judiciar" păstrat la Torino, în Italia, care relatează o tentativă de lovitură de stat a reginei Tiyi, una dintre soţiile lui Ramses al III-lea, informează lepoint.fr.
Tiyi dorea ca fiul ei, Pentaure, să fie rege. Însă moştenitorul legitim al lui Ramses al III-lea era fiul acestuia cu Isis, prima lui soţie.
Potrivit conspiraţiei din harem, Tiyi, deşi era captivă într-o parte a casei rezervată cadânelor, reuşea să stabilească contacte cu exteriorul pentru a-şi pune la punct complotul, în care erau implicaţi militari şi chiar un preot.
Scopul acestora era foarte simplu: să îl elimine pe Ramses al III-lea, probabil în urma unei nopţi de plăcere petrecute în harem.
Conform documentelor oficiale ce provin din Egiptul Antic, tentativa de lovitură de stat a fost dejucată în anul 1156 î.e.n., iar aproximativ 30 de vinovaţi au fost condamnaţi, însă textele din epocă rămân destul de vagi în legătură cu soarta lui Ramses al III-lea, în vârstă pe atunci de 65 de ani.
Rămasă multă vreme de negăsit, mumia sa a fost în cele din urmă descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea într-o ascunzătoare. Niciun traumatism nu a fost descoperit cu ocazia unei radiografii efectuate în anii 1960.
Albert Zink, un specialist în mumii, originar din Germania, a început să studieze mumia lui Ramses al III-lea cu ajutorul altor experţi.
Zink a analizat mumia cu o tehnică de imagistică medicală în 3D foarte performantă, o tomografie asistată de computer. Pentru prima dată, autopsia digitală a dezvăluit o rană gravă în zona gâtului, imediat deasupra laringelui, care a rămas până atunci neobservată.
"Rana avea o mărime de aproximativ 70 de milimetri şi ajunge până la os (...) Traheea i-a fost tranşată complet" cu un cuţit foarte ascuţit sau cu o lamă asemănătoare, afirmă autorii studiului, publicat de curând în British Medical Journal.
"Lungimea şi adâncimea plăgii indică faptul că această rană a provocat moartea imediată a lui Ramses al III-lea", au adăugat ei.
Tomografia a identificat şi un corp străin ce a fost înfipt în plagă: o amuletă din piatră, "Ochiul lui Horus", despre care egiptenii credeau că are puteri tămăduitoare.
"Gâtul tăiat şi amuleta dovedesc foarte clar că faraonul a fost într-adevăr asasinat", a declarat Albert Zink într-un comunicat.
Oamenii de ştiinţă au studiat şi o altă mumie, descoperită în aceeaşi ascunzătoare în care se afla cea a lui Ramses al III-lea. Mumia este aceea a unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, înfăşurat în bandaje nu din pânză, ci în piele de capră, un material "impur din punct de vedere ritualic".
Ar putea fi vorba despre o pedeapsă aplicată lui Pentaure, fiul rebel, constrâns să se sinucidă, pentru a i se interzice viaţa de după moarte, considerată umilinţa supremă în Egiptul Antic.
Potrivit analizelor ADN efectuate de cercetători, această mumie aparţine unuia dintre fiii lui Ramses al III-lea. Însă, pentru a fi siguri că este vorba de Pentaure, cercetătorii au nevoie de ADN prelevat de la regina Tiyi, a cărei mumie nu a fost descoperită niciodată.
