Niveul apei din Marea Caspică scade în ritm accelerat. Până în 2100 ar putea scădea cu între 9 și 18 metri, potrivit studiilor, scrie Sky News.
Pe o plajă chiar în afara capitalei Azerbaidjanului, o pereche de leagăne pustii scârțâie înainte și înapoi în bătaia vântului.
Au fost construite pentru a fi aproape de apa Mării Caspice. Acum pământul de sub ele este uscat și sunt doar relicve rămase ale unei perioade în care apa avea un nivel mult mai mare.
Marea Caspică se micșorează, în unele locuri, țărmul fiind acum la 200 de metri distanță.
„Este trist... chiar și sfâșietor uneori”, spune Elana Alizade, care obișnuia să se joace pe plajele din jurul capitalei Baku.
„Acesta este locul unde în copilărie am descoperit pentru prima dată ce este biodiversitatea, unde am văzut prima dată șerpi. Obișnuiam să vedem țestoase, diferite tipuri de păsări. Ne jucam în nispi”.
„Și erau plaje foarte înguste. Acum parcă ne aflăm într-un alt ținut”.
Oamenii de știință abia încep să înțeleagă de ce.
Nivelurile apei din Marea Caspică, care se află sub nivelul mării, au fluctuat întotdeauna, deoarece schimbările tectonice schimbă forma bazinului.
Dar acestea au scăzut aproape continuu din 1996 și, mai rapid, din 2006.
Deja pescuitul este în scădere, agricultura este perturbată de apa din ce în ce mai sărată, iar biodiversitatea este în pericol.
Până în 2100, nivelul apei din Marea Caspică ar putea scădea cu 9 până la 18 metri, potrivit unor studii diferite.
„Aceasta este mai mult decât o criză de mediu. Este o criză umană”, a avertizat șeful Programului ONU pentru Mediu (UNEP), Inger Andersen, la un eveniment despre protejarea mării, în timpul COP29, care a avut loc în capitala Baku.
„Fără acțiuni urgente – inclusiv acțiuni globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră – am putea vedea până la cinci milioane de persoane strămutate din bazinul Caspic până la jumătatea secolului”, spune acesta.
Până de curând, oamenii de știință nu erau siguri de ce apa s-a retras atât de repede. Acum detectează amprentele schimbărilor climatice.
Aerul mai cald usucă debitul în unele dintre principalele râuri care îl alimentează, a spus Elana Alizade, care este acum consultant în domeniul schimbărilor climatice pentru WWF Azerbaidjan.
De asemenea, apa care curge din râuri este mai puțină din cauza agriculturii, dar și a celor 14.000 de baraje în râurile din jur, inclusiv râul Volga, care alimentează Marea Caspică cu 80% din apă.
„Este doar un exemplu al problemelor de mediu globale pe care le vedem”, a declarat Elizabeth Sellwood, consilier principal la UNEP, care a lucrat la un raport recent comandat de Azerbaidjan înainte de COP29.
„Cinci state se confruntă cu schimbări majore și perturbatoare, care sunt determinate în parte de schimbările climatice și în parte de mulți alți factori”.
Însă, Marea Caspică găzduiește ceva ce îi provoacă propria distrugere.
Este vorba despre resurse cheie pentru regiune: rezervele bogate de petrol și gaze. Pentru Azerbaidjan aceste resurse asigură 60% din bugetul guvernului.
Dar forajul pentru acestea a poluat apa, iar arderea lor provoacă mai multe schimbări climatice.
Întrebată dacă Azerbaidjanul acceptă că combustibilii fosili contribuie la această problemă, ministrul adjunct al mediului Umayra Taghiyeva a spus: „Problema este globală”.
Ea a adăugat: „Sistemul climatic este foarte complex... de exemplu, o sursă semnificativă de poluare poate fi evidentă pe un continent al planetei, dar efectele... pot fi simțite oriunde”.
Schimbarea are un „impact uriaș asupra comunităților de coastă”, a spune Alizade.
Ruta de transport maritim Coridorul Mijlociu care transportă mărfuri între est și vest este, de asemenea, perturbată. Apă mai mică înseamnă că navele trebuie să transporte încărcături mai ușoare și să facă mai multe drumuri, provocând mai multe emisii.
La COP29, cele cinci țări care împart Marea Caspică au convenit să lucreze împreună pentru a conserva resursele mării, pentru a aborda impactul schimbărilor climatice și a colabora în domeniul științei, a declarat ministerul ecologiei din Azerbaidjan.
Dar grupul vorbit puțin despre abordarea cauzei în creștere: schimbările climatice, determinate de combustibilii fosili.
„Adaptarea poate ajuta doar țările din regiune”, spun experții. Dar reducerea emisiilor este „absolut esențială”, susțin aceștia.
