Cursa prezidențială din SUA a fost relansată după retragerea din cursă a lui Joe Biden și intrarea în competiție a vicepreședintei Kamala Harris, desemnată oficial de democrați luna trecută.
Sondajele naționale arată că Harris a ajuns la 47% din intențiile de vot în timpul Convenției Partidului Democrat, desfășurată pe parcursul a patru zile la Chicago, luna trecută, arată BBC într-o analiză pe site-ul său.
Atunci, Harris a susținut un discurs în care a promis "o nouă cale de urmat" pentru toți americanii.
Cifrele care reflectă evoluția sa în sondaje s-au modificat foarte puțin de la momentul respectiv, notează radiodifuzorul britanic.
Cifrele medii pentru Donald Trump au rămas, de asemenea, stabile, în jurul valorii de 44%.
Susținerea anunțată pentru Trump de fostul candidat independent Robert F. Kennedy, retras oficial pe 23 august, nu i-a adus liderului republican niciun impuls semnificativ.
Sursa citată precizează că sondaje naționale din SUA pot fi relevante cu privire la popularitatea unui candidat în întreaga țară, dar nu reprezintă o modalitate fiabilă de a prezice rezultatul alegerilor.
Acest lucru se datorează faptului că Statele Unite ale Americii utilizează sistemul Colegiului Electoral pentru a-și alege conducătorul.
Sistemul Colegiului Electoral: cine câștigă un stat, câștigă toți electorii
Electorii sunt reprezentanții statelor în Colegiul Electoral și decid, practic, președintele.
Există 538 de electori din toate statele, iar un candidat are nevoie de 270 dintre aceștia pentru a-și adjudeca funcția supremă.
Statul cu cel mai mare număr de electori - 54 - este California. Statele slab populate Wyoming, Alaska și Dakota de Nord - dar și capitala Washington, DC, au numărul minim de trei electori.
Învingătorul într-un stat oarecare își adjudecă toți electorii din acest stat.
În aceste condiții, obținerea celor mai multe voturi la nivel național se poate dovedi mai puțin importantă decât locul în care aceste voturi sunt obținute.
Șapte state decisive pentru alegerea președintelui SUA
BBC amintește că, dintre cele 50 de state ale Americii, majoritatea votează aproape întotdeauna pentru același partid.
Există, în consecință, doar câteva state-cheie "indecise" - battleground states sau swing states - care ajung, în cele din urmă, să tranșeze cursa pentru președinția SUA.
În prezent, sondajele arată o situație foarte strânsă în cele șapte state-cheie.
În Georgia (16 electori) și Arizona (11 electori), Trump se află înaintea lui Harris cu mai puțin de un procent.
Vicepreședinta democrată conduce, la rândul său, cursa, cu mai puțin de un procent în fața republicanului, în Carolina de Nord (16 electori) și în Nevada (6 electori).
În alte trei state, Pennsylvania (19 electori), Michigan (15 electori) și Wisconsin (10 electori), Kamala Harris este creditată cu avansuri între un procent și trei procente în fața lui Trump, conform datelor 538/ABC News, citate de BBC.
Pennsylvania, Michigan și Wisconsin au fost bastioane democrate, înainte ca Trump să le convingă să treacă de partea sa, în 2016.
Joe Biden le-a recucerit în 2020, iar dacă Harris va putea face același lucru în acest an, atunci va fi în poziția de a câștiga președinția SUA, estimează analiștii.
BBC mai notează că, înainte să se retragă din cursă, președintele Biden era, în medie, cu cinci puncte procentuale în urma lui Donald Trump în cele șapte state-cheie.
