Ce se ascunde în spatele anunțului despre retragerea trupelor ruse din Siria

Un prim grup de avioane de transport și bombardiere ruse au decolat marți de la baza Hmeimim din Latakia (nord-vestul Siriei) spre Rusia în cadrul retragerii principalei părți a contingentului militar rus din această țară, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, citat de AFP, scrie Agerpres.

'Primul grup de avioane ruse a zburat de la baza aeriană din Hmeimim spre baza lor de staționare permanentă din Rusia', a indicat ministerul într-un comunicat, a doua zi după anunțul surpriză al președintelui Vladimir Putin, care a ordonat restrângerea prezenței militare ruse desfășurate în Siria de la 30 septembrie. Acest prim grup include avioane de transport T-154 și bombardiere Su-34.

Cu toate acestea, Moscova a anunțat că va menține în continuare cele două baze ale sale aeriene — de la Tartus și Hmeimim — iar unii experți militari afirmă că Rusia va continua raidurile împotriva pozițiilor grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Siria, relevă portalul Gazeta.ru, care a încercat să descifreze ce se ascunde în spatele anunțului făcut de Kremlin.

Înainte ca Putin să ordone retragerea din Siria, ministrul său al apărării, Serghei Șoigu, a prezentat un bilanț al campaniei aeriene ruse în Republica Arabă Siriană. Astfel, peste 2.000 de jihadiști, inclusiv originari din Rusia, între care 17 comandanți de război, au fost eliminați în cursul a peste 9.000 de raiduri. Aviația rusă a distrus 209 de unități de producție de petrol și cel puțin 2.000 de mașini-cisternă care se ocupau de livrarea ilegală de țiței.

'Ca urmare a loviturilor, am reușit să limităm, iar în unele locuri chiar să stopăm complet aprovizionarea cu resurse a jihadiștilor, să blocăm comerțul cu petrol', a afirmat ministrul rus, indicând că au fost blocate și principalele căi de alimentare a combatanților cu arme și muniții.

În plus, potrivit lui Șoigu, aviația rusă a contribuit la eliberarea de jihadiști a 10.000 de km din teritoriul sirian unde se află circa 400 de localități.

Mulți experți consideră că obiectivul principal al Rusiei a fost să-l ajute pe Bashar al-Assad să mențină sub control zonele locuite de minoritatea alawită din care face parte și familia sa. Deși nu a reușit să schimbe complet situația în favoarea lui Al-Assad, campania aeriană rusă a contribuit la consolidarea poziției forțelor sale și a condus la asediul orașului Alep, al doilea ca mărime din Siria.

În opinia expertului militar rus Vladimir Murahovski, decizia Kremlinului privind retragerea s-a întemeiat pe faptul că principalele zone ale țării au fost eliberate. Dacă la 30 septembrie, când Rusia a anunțat oficial începutul operațiunii, trupele lui Al-Assad băteau în retragere în mare parte, acum echilibrul de forțe s-a schimbat.

Moscova și-a început operațiunea în Siria sub pretextul luptei contra terorismului, amintește Gazeta.ru. Or, în declarația cu privire la restrângerea operațiunii în Siria, Kremlinul nu spune nimic despre terorism, atrage atenția expertul Arkadi Dubnov.

'Trebuie să recunoaștem că noi încă nu știm exact ce obiective au stat în realitate la baza intervenției Rusiei și prin ce diferă acestea de ceea ce s-a spus cu voce tare', a spus Dubnov, expert în problemele Asiei Centrale.

Expertul în Orientul Mijlociu Theodore Karasik, de la Gulf State Analytics din Washington, crede că Rusia și-a atins principalele obiective privind 'salvarea regimului sirian' și regruparea forțelor armatei siriene, iar începutul reglementării diplomatice vine să sugereze că Rusia se ține de cuvânt, iar acest lucru va fi perceput tocmai astfel de către guvernele regionale.

Potrivit analizei Gazeta.ru, aceasta ar putea releva și existența unor divergențe dintre Moscova și Damasc. Președintelui Al-Assad i s-a dat clar de înțeles să-și rezolve singur problemele pe care le are. În ultimul timp, poziția sa a fost diferită de cea a Rusiei în privința procesului de reglementare. În timp ce Al-Assad insista ca ostilitățile să continue până la 'victoria finală', diplomații ruși au sugerat că soluția conflictului nu poate fi decât una politică.

'Acesta este un semnal dat Damascului că Rusia nu are de gând să facă treaba pentru el', spune și Fiodor Lukianov, șeful Consiliului pentru probleme internaționale și apărare, un think-tank din Moscova.

În fine, starea economiei ruse a început se pare să-l preocupe mai mult pe Putin decât situația din Siria, concluzionează Gazeta.ru.